Alpinet Hărți Montane Ghid Turistic Cluburi Montane IIC Salvamont
   Caută      site găzduit gratuit de Alpinet.org - ghidul tău montan   
Jurnale - Cheile Orzei si Valea Ialomitei imediat in aval

Cheile Orzei si Valea Ialomitei imediat in aval

Aceasta scurta drumetie a fost realizata pe Valea Ialomitei, duminica 10-Apr-2011, intr-o zi frumoasa de primavera si s-a desfasurat cu piciorul, intre Dobresti (tabara Vanatorul) si partea din amonte a cheilor Orzei, pana la barajul care formeaza lacul Scropoasa. Pana la Dobresti am venit cu masina.

Traseul desi scurt (vreo 2.5 km la dus) a fost incantator, vremea buna si peisajul pe masura. Desigur ca interventiile antropice dramatice din zona au fost trecute pe cat posibil “cu vederea”, desi ele sunt prezente la tot pasul.

Cariera de calcar de la Lespezi, care furnizeaza materia prima pentru fabrica de ciment de la Fieni, este un dezastru ecologic de proportii; mai mult calcarul inca este transportat pe o banda transportoare suspendata, pana la Moroieni, banda care este in conditii precare si degradeaza peisajul. Tot la fel sunt si lacurile de acumulare si conductele de fuga ce impanzesc valea Ialomitei.

Facand insa abstractie de aceste urme ale prezentei omului sa vedem ce s-a mai putut admira.

Suntem anuntati inca de la inceputul traseului, din incinta taberei Vanatorul ca zona este infestata de ursi, inscriptia fiind insotita de un desen al “simpaticului” animal si tradusa si in engleza: “Beware!” Eu, desi am fost singur si pe tot traseul nu am intalnit tipenie de om am avut noroc si “nu m-am intalnit cu ursu”.

Astfel atentionati o pornim in amonte pe poteca ce se gaseste pe versantul nord-vestic, pe dreapta geografic, poteca ce pe alocuri este surpata si drumetul are posibiliteatea de a ocolii surpatura prin versant sau de a lua firul vaii.

Ocazional obstructionarea potecii este generata de grohotisuri ce coboara din versant, reprezentand conuri de dejectie ale unor valcele.

Desi anotimpul e timpuriu si padurea inca nu a infrunzit, pe sol cateva plante ne incanta privirea. Remarcabila este Crucea Voinicului (Hepatica transsilvanica);

Crucea voinicului este o plantă din familia ranunculaceae, rară, care crește doar în Munții Carpați ca specie endemică.

Din acest motiv, planta este declarată monument al naturii fiind ocrotită de lege, crescand, dupa cum se vede, la munte, în zone umbroase prin păduri și tufărișuri.

 

De asemenea am intalnit si mai cosmopolita Petasites albus, o specie de brusture care infloreste in luna aprilie.

 

Tot in zonele in care poteca este rupta apare la zi si conducta ce transporta apa captata de la Sapte Izvoare. Conducta este din inox si cand este dezvelita arata ca o uriasa anaconda.

 

Valea Ialomitei in acest sector, pana la intrarea in Cheile Orzei are aspect haotic, printre bolovanii de dimensiuni mari, din talveg formandu-se cascade.

 

Apar si fenomene de coroziune-eroziune: bazine de podea si perete numite "marmite".

 

Traseul continua astfel o vreme pana la o punte peste Valea Ialomitei unde poteca turistica marcata cu cruce albastra se indeparteaza de vale urcand in vesant, unde dupa ce trce de o inseuare, coboara spre Scropoasa. 

 

Traseul pe cruce albastra, peste munte este singurul care confera accesul spre Spropoasa. Urmand traseul prin versant calatorul nu va vedea Cheile Orzei doar daca parasind marcajul continua drumul pe vale.

Pe stanga geografic (pe dreapta cum urcam), in peretele vaii care deja incepe sa formeze Cheile Orzei se observa o falie in masa calcarelor care prezinta si “oglinda de frictiune” si breccie de falie la partea inferioara, in talveg. Fiind un loc “curat” a fost o zona buna unde s-a putus suspenda conducta de inox de la Sapte Izvoare. 

 

Din acest punct ne apar in fata, in toata splendoarea lor Cheile Orzei.

Situate la sud de lacul Scropoasa în Muntii Bucegi, Cheile Orzei sunt printre cele mai stramte, frumoase si spectaculoase chei de pe Valea Ialomitei si chiar din România. Se intind pe o lungime de cateva sute de metrii fiind săpate în masa calcarelor masive ale Jurasicului superior.

In partea lor cea mai din amonte cheile sunt si cele mai inguste fiind obturate cu un baraj ce formeaza in spatele lui lacul Scropoasa, lac ce desigur nu este vizibil din chei. In schimb interventia antropica este perfect vizibila, o usa portocalie de fier oprind accesul peste baraj.

Peretele din stanga al cheilor este intr-adevar impresionant taind rasuflarea drumetului care priveste in sus in lungul lui.

La baza acestui perete, imediat aval de baraj se dezvolta un lac, similar cu ceea ce in Banat s-ar numi o “dorna”.

Amenajarile hidroenergetice includ si un tunel antropic, inchis cu usa metalica in partea din amonte, care ar putea conferii accesul spre Scropoasa daca n-ar fi inchis; cei care s-ar incumeta sa "viziteze" tunelul au nevoie de o lanterna.

 

In partea din amonte a cheilor urmele iernii au fost inca prezente, zapada putand dainuii prin locurile orientate spre miazanoapte inca multa vreme.

In concluzie putem spune ca vizitarea Cheilor Orzei si a portiunii din Valea Ialomitei imediat in aval este o excursie inedita, cheile fiind intr-adevar impresionante; Zona este linistita si turistii sunt rari;

Calatorul insa trebuie sa fie discret, pentru a nu deranja flora endemica si nici fauna si sa evite pe cat posibil sa interfereze cu instalatiile antropice, care asa cum am subliniat inca de la inceputul acestui material, sunt prezente la tot pasul.

 

Bibliografie selectiva:

1.      http://cristeaviorica.blogspot.com/2010/04/crucea-voinicului-hepatica.html

2.      http://ro.wikipedia.org/wiki/Cheile_Orzei

3.      http://en.wikipedia.org/wiki/Petasites_albus

 

Autor: GIGI PAUL DRAGOMIR
Înscris de: GIGI PAUL DRAGOMIR
Vizualizări: 32437, Ultima actualizare: Luni, 9 Iul 2012



Legaturi cu Ghidul Montan:
Muntii BUCEGI  


O poză: [N-am găsit]

Un articol: [N-am găsit]

Un traseu:
Satul Simon-Valea Lui Lamba-Mt. Plesa
MASIV: BUCEGI
TRASEU: SAUA STRUNGA- POIANA GUTANU- MUNTELE PLESA (PLEASA)- SAT SIMON (parcurs in iunie 2003)
DURATA: 4-5 H
MARCAJ: BANDA ROSIE
Saua Strunga este un nod important pentru potecile din Bucegi. Noi am parcurs traseul venind de la cabana Padina, dar se pot face si alte combinatii.
Din Saua Strunga coboram pe sub abruptul Muntelui Strungile pe poteca marcata cu banda rosie si cruce rosie. Inainte de a cobori din sa, vedem in stanga creasta nordica a Leaotei. De la Saua Bucsa se adanceste Valea Bingaleasa (granita intre Bucegi si Leaota). Dupa mai putin de 30 minute de la plecare marcajul cruce rosie coboara spre stanga. Nu exista indicator, marcajul este aplicat pe pietre, dar este clar. Poteca banda rosie continua pe directie generala nord, coboara de-a coasta, a la longue, traverseaza cateva vai seci si o fasie ingusta de padure (locul este foarte frumos). Dupa fasia de padure intram intr-o poiana cu stana. Din poiana intram iar in padure, coborand mai accentuat. Iesim in Poiana Gutanu (dreapta, fata de sensul de mers) si vedem in dreapta potecii indicatorul care ne spune ca pana in saua Batrana mai sunt 2: 30 h pe marcaj triunghi rosu. Reintram in padure, pentru scurt timp. La iesirea din padure poteca se bifurca. Ramura din dreapta, nemarcata, coboara spre valea care se adanceste in dreapta noastra. Noi mergem inainte, pe poteca mai lata. Trecem pe langa o cabana forestiera; pe un perete sunt aplicate si marcajele. Trecem peste sau ocolim un mic varf, intram pentru cateva minute in padure si ajungem intr-o alta poiana de unde triunghiul rosu pleaca spre stanga (exista indicator) pentru a cobori la Moieciu de Sus. Noi mergem inainte si reintram in padure. Poteca este foarte clara si se mentine pe muchia muntelui Plesa (Pleasa). Dupa 2- 2: 15 h de la despartirea de triunghiul rosu, am pierdut deja mult din altitudine si vedem in dreapta noastra casele din satul Simon. Coboram versantul din dreapta noastra si mergem prin spatele curtilor pana intr-un drum secundar. Cotim dreapta si ajungem imediat in strada principala, insotita de raul Simon, pe care il traversam pe un podet. Vedem un indicator, util pentru cei care parcurg traseul in sens invers; indicatorul spune ca pe triunghi galben se ajunge la Varful Omu in 7h, iar pe banda rosie se ajunge la Cabana Padina in 5h. Pana la soseaua principala mai sunt cca 6 km.
Exista autobuze care circula zi- lumina pe traseul Moieciu de Jos- Brasov.

 

Comentariu
Florin Florea Florin Florea, Marți, 26 Apr 2011, 8:12

Salut
In articolul tau s-a strecurat o eroare
Acea conducta de dimensiuni mici nu reprezint galeria de fuga pentru apa ce coboara de la scropoasa la hidrocentrala dobresti ci reprezinta conducta care alimenteaza cu apa o fabrica de imbuteliere apa plata(7 izvoare)

Fără foto Radu Pușcarciuc, Miercuri, 18 Iul 2012, 23:49

- Crucea-voinicului (Hepatica transsilvanica) face parte, așa cum ai scris, din familia Ranunculaceae (atenție la regulile gramaticii românești și convențiile nomenclaturale internaționale de scriere a numelor comune și științifice!)
- specia nu este rară!
- de unde știi că este monument al naturii?
- este, adevărat, un endemit al Munților Carpați, mai precis, a celor Orientali și Maridionali

Comentarii pentru acest articol
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii



© Copyright 1999-2020 www.alpinet.org