Alpinet Hărți Montane Ghid Turistic Cluburi Montane IIC Salvamont
   Caută      site găzduit gratuit de Alpinet.org - ghidul tău montan   
Ghid montan - Creasta Fagarasilor de la est la vest

Creasta Fagarasilor de la est la vest

Cabana Plaiu Foii - Rudărița  (2 ore)

Drumul pornește de la cabana Plaiul Foii și urmărește șoseaua forestieră către obârșiile Bârsei Groșetului. Aceasta urmează firul văii, pe o distanță de 9 km, și ajunge în circa 2 ore la cantonul forestier Rudărița.

 

 

Rudărița - Șaua Lerescului Mic  (1 oră 30 minute)

De la cantonul Rudărița, marcajul bandă roșie urmează drumul forestier de pe Pârâul Lerescu cca 2, 7 km. Traseul traversează pârâul spre sud si urcă prin pădure spre creasta principală, pe care o atinge în apropierea șeii La Stâna Arsă. De aici, poteca de creastă coboară domol către vest, până în Șaua Lerescului Mic (1450), la vest de vârful cu același nume.

 

 

Șaua Lerescului Mic - Curmătura Brătilei  (4 ore 30 minute)

Trebuie evitată poteca largă și nemarcată de pe culme, care duce în alte locuri. Traseul se orientează spre dreapta (vest) și curând reintră în pădure. Lăsând în stânga un mic vârf, poteca iese în Șaua Lerescu Mare (1390). Aici se întâlnește un stâlp cu săgeți indicatoare către Cabana Urlea și spre Rudărița. Urcușul continuă spre limita de sus a zonei forestiere, ieșind apoi la golul alpin. La un moment dat, traseul se abate spre dreapta, intrând într-o pădure și ajungând pe Vârful Lerescu Mare (1690). În continuare, poteca urmează culmea, ajungând în Curmătura Comisului, de unde începe să urce spre vârful cu același nume. Poteca evită apoi Vârful Comisu (1883) pe la sud, și ajunge la izvorul de sub Vârful Luțele. Drumul continuă ușor spre dreapta și ajunge în Curmătura Luțelor (2156); apoi poteca urcă în serpentine spre Vârfu Berivoiu Mare, evitându-l în final pe la obârșiile Văii Vladului. Prîntr-un ocol la dreapta, traseul prinde din nou culmea principală. Drumul lasă în continuare în stânga vârfurile Belia Mare (2295), Piscul între Belii (2200), Belia Mică (2223) și al Pietrelor Popii sau Babei (2229), și se orientează apoi la stânga, spre Brătila. Din Curmătura Vadului, poteca ocolește Vârful Brătila (2274) și coboară către Curmătura Brătilei.

 

 

Curmătura Brătilei - Curmătura Zirnei  (2 ore)

Din Curmătura Brătilei, poteca începe un urcuș mai greu, în serpentine, pe fața Ludișorului, care se termină în apropierea vârfului cu același nume (2302), lăsându-l în stânga. Traseul urcă și coboară alternativ pe versantul sudic, lăsând în dreapta Vârful la Fundul Lăncii (2240) și coboară apoi în Șaua Ludișorului (2200). De aici, poteca depașește muntele Fața Unsă și coboară în serpentine largi în Curmătura Zirnei (2246)

Legături

Cabana Urlea prin Curmătura Calului  (1 oră 30 minute)

 

 

Curmătura Zirnei - Curmătura Mogoșului  (2 ore)

Poteca urcă domol, pe culmea rotunjită și depășește unul dintre vârfurile Zirnei (2216), după care lasă în dreapta pe cel de-al doilea vârf (2311). Traseul se apropie domol de Vârful la Fundu Bindei (2454), pe care îl evită abătându-se scurt la dreapta, în unghi drept. Mergând spre nord, poteca străbate primii 2 km de "custuri", până sub Vârful Urlea, și continuă când pe creastă, când puțin în stânga ei, depașind în dreptul Lacului Urlea Vârful Iezeru (2429). Aici coboară la dreapta, prîntr-o portiță, o poteca marcată cu ce duce spre Lacul Urlea. În continuare, urcușul devine mai ușor și părăsește custura, urmând curba de nivel de 2350 m și evitând Vârful Urlea (2474) prin stânga lui. În final, poteca revine din nou în culme, în Curmătura Mogoșului.

Legături

Cabana Urlea, peste Vârful Urlea   (3 ore)

 

 

Curmătură Mogosului - sub vârful Cheia Bindei  (30 minute)

Timp de 30 de minute, pin în Cheia Bindei, poteca evită buza prapastiilor nordice, tinind oarecum curba de nivel. După ce evită Vârful lui Mogos (2305), traseul ajunge sub Vârful Cheia Bindei.

Legături

Cabana Valea Sâmbetei   (2 ore)

 

 

sub Vârful Cheia Bindei - Fereastra Mare a Sâmbetei (30 minute)

După 100 de metri, poteca ajunge dincolo de vârf, deasupra Căldării Mari a Sâmbetei. Traseul continuă pe partea sudică a crestei, trecând pe sub cinci vărfuri pentru a coborî în Fereastra Mare a Sâmbetei (2188)

Legături

Cabana Valea Sâmbetei  (1 oră 30 minute)

 

 

Fereastra Mare a Sâmbetei - Portița Viștei (2 ore 30 minute)

Din Fereastra Mare, poteca urcă pe spinarea Muntelui Slănina (Glemea sau Budru), până în apropierea vârfului (2268), trecând peste piciorul său sudic din Căldarea Fundul Bindei în Caldărușa Gălășescului. În continuare traseul coboară accentuat spre Fereastra Mică (2196). (dreapta, către Cabana Valea Sâmbetei, triunghi galben, 3 ore) De aici, drumul urcă susținut spre Muntele Gălășescu Mic, pe o diferență de nivel de aproape 200 m. Poteca încinge Căldarea Mare a Gălășescului, trece pe la Fereastra Răcorelelor și se angajează pe piciorul sudic al Gălășescului Mare. După traversarea acestui picior, drumul se indreaptă, în coborâre spre Șaua Viștișoarei. În continuare, poteca părăsește linia crestei pentru a ocoli Vârful Galbenele (2456) prin sud, se strecoară către Fereastra Ursului și urcă ușor către Muchia Hârtopului. Abătându-se spre dreapta după ce patrunde în Căldarea Văii Rele a Moldoveanului, traseul revine în creastă, în șaua largă a Viștei (Portița Viștei)

Legături

Orașul Victoria, prin Valea Viștei Mari   (6-7 ore)

Râul Doamnei, prin Valea Rea  (6 ore)

 

 

 

Portița Viștei - Vârful Viștea Mare (45 minute)

Pornind, din Portița Viștei, poteca de creastă se cațără din greu către Vârful Viștea Mare (2527)

Legături

Vârful Moldoveanu   (30 minute)

 

 

 

Vârful Viștea Mare - Vârful Moldoveanu  (30 minute)

Din Viștea Mare (2527) se desprinde spre sud, până în Vîrful Moldoveanu (2544), o muchie ascuțită, lungă de peste 400 m, marcată cu . Poteca străbate această creastă accidentată, depășind Spintecătura Moldoveanului (2496) și ajunge în cel mai înalt vârf al României

 

Vârful Moldoveanu - Vârful Viștea Mare  (30 minute)

Poteca dinspre Moldoveanu (2544) către creasta principală - Vârful Viștea Mare (2527) - străbate o custură ascuțită, trecând prin Spintecătura Moldoveanului (2496)

 

 

Vârful Viștea Mare - Șaua Orzănelei   (30 minute)

Din Vârful Viștea Mare, poteca urmărește muchia ce se afundă înspre Fereastra Orzănelelor. Continuând pe muchia rotunjită, traseul coboară rapid peste 200 m diferență de nivel, până în Șaua Orzănelei (2305), situată sub vârful cu același nume.

Legături

Stânele din Podu Giurgiului  /(2 ore)

 

 

Șaua Orzănelei - Șaua Podragului (3 ore)

Traseul continuă spre sud, lăsând în dreapta cușma Orzănelei (2418), și după 35 de minute ajunge în Șaua Ucișoarei (2312). Poteca evită muntii Ucea Mare (2434) și Corabia (2407), abătându-se de la creastă spre stânga și lasă în dreapta serpentinele vechiului Drum al Dorobanților, după care coboară susținut spre Șaua Ucei Mari (2220). Urmează un urcuș ușor, de 120 m diferență de nivel, către Muntele Podul Giurgiului, cu o rotire amplă spre stânga. Poteca coboară apoi în Șaua Podul Giurgiului (2340), lăsând în dreapta vârful cu același nume (2358). Traseul înaintează apoi spre Căldarea Podul Giurgiului și, prîntr-o rotire amplă, spre dreapta, ajunge în Șaua Podragu (2307).

Legături

Cabana Podragu  (30 minute)

Stânele din Podu Giurgiului   (1 oră 30 minute)

 

 

 

Șaua Podragului - Portița Arpașului (3 ore)

Din Șaua sau Fereastra Podragului (2307), poteca se îndreaptă spre Bâlea, înscriindu-se la sud de linia crestei, pe deasupra Căldării Iezerului de la Podu Giurgiului. Traseul evită atât vârful Podragu cât și custura adânc dințată a Crestei Podrăgelului și ne scoate fără eforturi la Iezerul din Podul Giurgiului (2226). În continuare, poteca se avântă în serpentine scurte pe un pinten secundar al Piciorului Mircii, și după un urcuș susținut și anevoios ajunge pe piciorul amintit, situat între Vârful Mircii (2278) (sud) și Arpașu Mare (2268) (nord). Prîntr-o înșeuare, traseul se strecoară spre obârșia Văii Buda, și, orientat ușor spre dreapta, traversează versantul Arpașului Mare sau Vârtopului, coborând apoi puternic spre Șaua Vârtopului și îndreptându-se spre vest, pe linia crestei, dupa ce depășește Muntele Arpașu Mare. Din Șaua Vârtopului, poteca străbate două tronsoane stâncoase mai dificile, trece de vârful La Paru de Fier și ajunge, pe un plai larg și înierbat la Monumentul Nerlinger (2287). În continuare, drumul evită urcușul pe Arpașul Mic și părăsește creasta prîntr-un horn scurt pe versantul nordic. Poteca trece pe deasupra Căldărușei Frunții și urcă pe piciorul nordic al Arpașului Mic, pe care-l depășește. Traseul cotește scurt la stânga, înspre sud-vest, și iese de-a coasta în creasta principală, dincolo de Arpașul Mic, în Custura Arpașului. Urmează una dintre cele mai spectaculoase porțiuni ale traseului de creastă, ce include tronsonul "La trei pași de moarte". Porțiunea nu este periculoasă, fiind prevazută cu cabluri metalice, dar necesită atenție. După depășirea porțiunii dificile, poteca ajunge în Portița Arpașului (2175), în apropierea căreia se găsește Fereastra Zmeilor.

Legături

Cabana Podragu prin Căldarea Podrăgelului  (3 ore 30 minute)

Stânele din Podu Giurgiului  (1 oră 30 minute)

 

 

 

Portita Arpasului - Saua Caprei (2 ore 30 minute)

Poteca evită porțiunea de creastă compusă din Creasta Vârtopelului și  cea a Arpășelului, și se abate pe clina sudică a munților, pe la obârșiile Văii Caprei. Traseul coboară până sub pereții Crestei Arpășelului și continuă de-a coasta către piciorul sudic al Buteanului. După ce traversează un grohotis, poteca urcă în serpentine scurte pe piciorul sudic al Buteanului și îl traversează prîntr-o mică șa. Drumul trece în căldarea Lacului Capra și coboară domol spre lac, la 2230 m altitudine. De aici, poteca urcă scurt și repede spre Șaua Caprei.

Legături

Cabana Bâlea Lac  (30 minute)

Vârful Vânătoarea lui Buteanu    (30 minute)

Cabana Capra  (2 ore)

 

 

 

Șaua Caprei - Șaua Paltinului  (45 minute)

Din Șaua Caprei, poteca o ia spre stânga, urcând pe fața Muntelui Iezerului Caprei (2417). Traversând Piciorul Iezerului și depășind vârful, drumul revine în creastă în Fereastra Bâlei (2286), de unde ocolește prin sud vârful Paltinului și iese în Șaua Paltinu (2350)

Legături

Cabana Bâlea Lac  (30 minute)

Cabana Piscul Negru  (2 ore 30 minute)

 

 

Șaua Paltinului  - Portița Călțunului (3 ore)

Poteca se îndreaptă spre sud, pe o mică pajiște, lasă în dreapta Turnul Paltinului (2372) și coboară printr-o porțiune ușor stincoasă într-un găvan bogat în izvoare, deasupra Văii Paltinului. În continuare, drumul se orientează spre dreapta și se anină de versantul sudic al crestei, strecurându-se ca o brână. Într-un pasaj mai expus există un cablu care ajută traversarea. Revenind în linia crestei, poteca trece prîntr-o zonă mai stâncoasă, pe clina nordică, și revine în Șaua Doamnei, dominată în dreapta de vârful Laița (2397). Drumul continuă pe versantul sudic, ajunge într-o mică șa și coboară din nou puțin sub creastă, pe partea sudică, traversând două porțiuni mai dificile prevăzute cu cabluri. După încă două traversări mai dificile prevăzute cu cabluri, traseul ajunge în Șaua Lăițelului, de unde începe un urcuș susținut către Vârful Laițelului (2390). Coborâșul care urmează este dur și obositor, prin zone stâncoase, cu rupturi și săritori, cu finalul în Șaua Lăiței. Poteca se îndreaptă apoi spre Lacul și Refugiul Călțun, pe versantul sudic al Crestei Crenelate. În continuare, poteca urcă spre vest, printre blocuri mari de stâncă, până în Portița Negoiului sau a Călțunului (2180)

Legături

Cabana Negoiu, prin Strunga Ciobanului    până la Piatra Prânului (1 oră 30 minute) /  de la Piatra Prânzului (2 ore)

Cabana Piscu Negru  (2 ore)

 

 

 

Portița Călțunului - Vârful Negoiu  (1 oră 30 minute)

Poteca traversează o pantă mare de grohotișuri după care întâlnește ramificația cruce roșie prin Strunga Ciobanului, spre Piatra Prânzului. În continuare, traseul urcă prîntr-o zonă de lespezi pentru a ajunge în dreptul Strungii Doamnei - un horn la stânga, în creasta principală, pe unde se strecoară o variantă a drumului de creastă, marcată cu ;.

Varianta prin Struga Dracului:

Urmând marcajul bandă roșie, drumul urcă domol pe sub pereții crestei dintre Negoiu și Călțun. Poteca urcă pe două stânci și face o traversare, porțiuni care sunt prevăzute cu cabluri. După un mic urcuș, poteca ajunge la baza Strungii Dracului, un horn prin care urcă din nou în creastă, în Strunga Dracului, la nord de vârful La Strunga Dracului (2460). După ce urmărește creasta spre dreapta, poteca se intilneste cu marcajul  care a urcat prin Strunga Doamnei.

Varianta prin Strunga Doamnei

Traseul  urcă spre stânga, printr-un mic horn, până în Strung Doamnei, situată pe linia de creastă. Poteca trece de cealalată parte a crestei și, având aspect de brână, ocolește domol Vîrful La Strunga Dracului, pe versantul său sud-vestic. După ce traversează piciorul sudic al Negoiului, traseul urcă la loc in creastă, pentru a se întâlni cu marcajul principal.

 

De aici, urmează un urcuș susținut de 15-20 de minute, până pe vârful Negoiu (2525)

Legături

Cabana Negoiu   (3 ore)

Valea Topologului  (3 ore)

 

 

 

Vârful Negoiu - Vârful Serbota (3 ore)

Traseul cuprinde cea mai dificilă porțiune de creastă, recomandată numai turiștilor experimentați și numai pe vreme bună: Custura Sărății. Din vârful Negoiu, marcajul urmează linia de creastă spre est, coborând în strunga dintre vârfurile Negoiu și Negoiu Mic. În continuare, poteca urmează versantul sudic, depășește Vârful Negoiu Mic (2485) și ajunge în Șaua Cleopatrei. Aici se desprinde spre nord traseul care duce la cabana Negoiu, marcat cu . În continuare, poteca coboară rapid, pe creasta largă și înierbată, până ce ajunge la primele stânci, de unde începe Custura Sărății. La inceput, marcajul se abate pe versantul nordic și revine în creastă dupa ce ocolește un perete de stâncă. În continuare, poteca urcă și coboară de pe creastă, prin hornuri și vâlcele, când pe-o parte, când pe alta a custurii. După terminarea custurii, traseul nu mai prezintă obstacole și urcă brusc până în Vârful Șerbota (2331)

Legături

Cabana Negoiu   (2 ore)

 

 

Vârful Șerbota - Șaua Scării   (2 ore 30 minute)

Descriere

Din vârful Șerbota, poteca coboară câteva zeci de metri, împreună cu marcajul ;, care apoi se desparte spre nord (dreapta) către Cabana Negoiu. În continuare, traseul de creastă coboară susținut, aproape 200 m diferență de nivel, până în Șaua Serbotei (2123), care delimitează Căldarea Mare a Șerbotei (nord) de Căldarea Mieilor (sud). Din Șaua Serbotei până în Șaua Scarii, creasta Făgărașului descrie un uriaș arc de cerc, cu deschiderea către Valea Șerbotei. Acesta este Mâzgavu de Creastă, ce înșiră trei vârfuri. Poteca urcă susținut, până pe vârful său estic (2212), după care coboară pe linia crestei într-o mică șa; după aceasta urmează o porțiune stâncoasă, cu aglomerări de blocuri, colți și bolovani, care nu prezintă însă probleme. Traseul ocolește în continuare vârful din mijloc al Mâzgavului (2277) pe versantul nordic și revine într-o strungă între vârful din mijloc și vârful de vest (2246). Poteca ocolește ultimul vârf al Mâzgavului pe clina sudică și revine în creastă în Șaua Scării (2146)

Legături

Cabana Negoiu  (2 ore)

Valea Topologului  (2 ore 30 minute)


 

 

Șaua Scării - sub Vârful Scara  (1 oră)

După un urcuș ușor, poteca atinge Vârful Puha (2177) și apoi evită pe versantul sudic Vârful Scărișoara (2261), pentru a urca apoi în Vârful Scara (2306). De aici, marcajul coboară susținut spre curmătura estică a Gârbovei

Legături

Cabana Bârcaciu  (3 ore)

 

 

 

sub Vârful Scara - Lacul Avrig  (1 oră)

Din curmătura estică a Gârbovei, poteca ocolește pe versantul sudic Vârful Gârbova (2140) și iese în curmătura vestică a Gârbovei (2140). De aici, poteca părăsește linia de creastă și coboară în căldarea lacului Avrig.

Legături

Cabana Bârcaciu  (2 ore 30 minute)

 

 

 

Lacul Avrig - Șaua Surului  (2 ore 30 minute)

De pe malul lacului Avrig, poteca urcă susținut spre Șaua Avrigului (dintre vârfurile Virtopu Rosu - nord și Turnul Lacului - sud). De aici, poteca se orientează spre dreapta și traversează de-a coasta fața sudică a Vârtopului, ajungând într-o mică șa, deasupra văii Vârtopului (spre nord). În continuare, drumul se înscrie în serpentine, urcând în 30 de minute pe spinarea Budislavului. Urmează un coborîș susținut către vest, până în Șaua Budislavului (2200). Apoi traseul străbate de-a coasta versantul sudic al masivului Suru, trecând, pe rînd, pe sub curmătura Roșiilor (2225), Vârful Capul Surului (2225) și Vârful Suru, pentru a ajunge, în final, în Șaua Surului (2110)

Legături

Cabana Suru  (1 oră 30 minute)

 

 

 

Șaua Surului - Chica Petrilor  

3 ore

Descriere

Traseul ocolește pe la nord Vârful Găvanu (Lăcustele) (2140), și merge mai mult de-a coasta, iesind într-un mic plai, deasupra Căldării Găvanului. În continuare, poteca ramâne pe coasta nordică, ocolind Vârful Cocoriciu (Moașei) (2034) prin stânga și traversează porțiunea terminală a Muchiei Moașei, denumită Fruntea Moașei. În dreapta se desprinde o potecă către cabana Suru, , 1 oră 30 minute). Dincolo de Muchia Moașei, traseul coboară, menținându-se pe versantul sudic, ocolește un mamelon și ajunge în Șaua Apa Cumpănită (1807). Din șa, poteca urcă susținut pe Vârful Tătaru (1890) și coboară în Curmatura Tătarului, de unde ocolește, pe versantul sudic, vârfurile Piscului lui Făt (1871 și 1836). Dîntr-o mică șa, urmează un urcuș domol până sub Chica Fedeleșului (1819). De aici poteca coboară, trecând de vârful Chica Lacului și ajunge în Chica Petrilor (1606)

Legături

Satul Turnu Roșu  (3 ore)

 

 

 

Chica Petrilor - Valea Rindiboului (valea Oltului) 

4 ore

Descriere

De la stâlpul indicator, poteca pornește pe muchia muntelui Chica Petrilor, ocolește pe la nord un prim vârf, revine într-o mică curmătură, se lasă puțin în stânga culmii și continuă prin grohotișuri. După ce revine în culme, traseul ocolește prin pajiști Chica Petrilor pe la nord. În continuare, drumul urcă pe Piscul Strâmbeanu și intră în pădurea de molid, puțin în dreapta culmii principale. Urmează apoi o scurtă porțiune destul de dificilă de creastă, prin stâncării. Coborârea continuă apoi prin pădurea de fag, pe muchie, până în pașunea Strâmbanului, pe o curmătură. De aici, traseul se abate brusc la stânga, până la obârșia unui izvor al Paltinului, după care reintră în pădure și iese pe muchia Paltinului. După o mică poiana, drumul reintră în pădure, ocolește pe la stânga un mamelon, iese în culme, evită prin dreapta vârful Paltinului și iese în "Lunca Paltinului", de sub Claia Bulzului. Evitând urcușul pe Claia Bulzului, traseul coboară prin poiană, prin dreapta, intrând în pășunea Repezoiului și iese pe culme, la o stână, la vest de Claia Bulzului. Poteca coboară apoi pe sub creastă, pe la sud, intră pentru un timp în pădure și iese din nou în pășune. De aici, traseul părăsește muchia, coborând pe versantul sudic, prin pădure, până în poiana Măgurii. De aici, poteca se abate jumătate la dreapta, către nord-est, și reintră în pădure. Aproximativ la cota 850, traseul iese din nou într-o pajiște alungită, reintră în pădure și iese din nou pe pajiște, în stânga pădurii. În apropierea Oltului, poteca se abate iar către nord-vest, și ajunge la gura Văii Rindiboului, lânga calea ferată.

 

 

Valea Rindiboului (valea Oltului) - Halta CFR Valea Fratelui         

1 oră

Descriere

Din dreptul podului de cale ferată, poteca spre halta CFR Valea Fratelui urmărește calea ferată, în josul Oltului. După 3, 3 km, podul traversează Oltul și ajunge în haltă. Prin apropiere trece și soseaua Râmnicu Vâlcea-Sibiu (DN 7)

Autor: Mihai Rădulescu
Înscris de: Mihai Rădulescu
Vizualizări: 19204, Ultima actualizare: Vineri, 3 Sep 2004



Legaturi cu Ghidul Montan:
Muntii FAGARASULUI  
Comentariu
Fără foto Andrei Balaiita, Joi, 20 Ian 2005, 14:26

punetzi shi hartzi frate:-(

Comentarii pentru acest articol
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii



© Copyright 1999-2019 www.alpinet.org