Alpinet Hărți Montane Ghid Turistic Cluburi Montane IIC Salvamont
   Caută      site găzduit gratuit de Alpinet.org - ghidul tău montan   
Munții Carpați - Două peșteri deosebite

Două peșteri deosebite
Medalion Bucegi
Aproape de cabana Babele

Ică GIURGIU, Mircea VLĂDULESCU
(Clubul de speologie "Emil Racoviță" București)


      Istoricul cercetărilor
      Zonele înalte ale masivului ne-au oferit multe surprize plăcute din punct de vedere speologic.
      După explorarea și cartarea parțială, în 1981, a Peșterii nr. 1 din Bucșoiu (2408 m altitudine) ne-am îndreptat atenția și asupra Avenului de sub Babele. Din Catalogul sistematic al peșterilor din România (Goran și alții, 1982) aflam că ar avea 241 m dezvoltare și -41 m denivelare, dimensiuni stabilite de Cercul de speologie Focul Viu București.
      Explorările și cartările noastre au avut loc pe 23 mai 1982, 21 noiembrie 1983, în decembrie 1983, 29-30 septembrie 1984, 28 octombrie și 10 noiembrie 1985. Au participat la ele, în ordinea intrării "în scenă": Ică Giurgiu, Gabriel Silvășanu, Mircea Vlădulescu, Șerban Moldoveanu, Aurelia Mihai, Adrian Purza, Gabriel Miclăuș, Costel Roman, Eva Roman, Gigi Chiriloi, Veronica Oprea, Liviu Grad, Gică Bivolaru. Se stabilea în urma lor un
nou record național de dezvoltare (lungime) pentru peșterile în conglomerat din munții noștri, depășindu-se cu 15 m cifra atinsă în Peștera 1 din Bucșoiu. Avenul de sub Babele era caracterizat, la sfârșitul lui 1985, prin 388 m dezvoltare, 40,3 m adâncime și 70,5 m distanță maximă între punctele cele mai îndepărtate de pe planul peșterii (extensia cavității). Sinteza datelor topografice a fost realizată de Costel Roman și Mircea Vlădulescu. În 1988, Peștera Toșorog (Munții Suhard), explorată de Clubul Montana Onești, a detronat - se pare - recordul nostru, fiind anunțată o lungime de 423 m.
      Între timp, în 1982, pe 20 iunie, Ștefan Vârlan descoperă intrarea în Peștera de pe piciorul Babelor. O săptămână mai târziu ea era explorată și cartată de Ică Giurgiu, Ștefan Vârlan, Manus Vișan: 91 m dezvoltare, 14,9 m denivelare, extensie plan 37,2 m.

      Localizare
      Plecăm pe traseul turistic ce se îndreaptă de la cabana Babele (2206 m altitudine) spre hotelul Peștera. Chiar înainte de a sosi la marginea abruptului numit Cimitirul Elefanților, denivelare inconfundabilă de circa 20 m, vizibilă tocmai din versantul apusean al Bucegilor, de o parte și cealaltă a potecii se află intrările în Peștera de pe Piciorul Babelor (dreapta, într-o mică depresiune de circa zece metri diametru, aflată cu 8 m mai sus de traseul marcat) și în Avenul de sub Babele (stânga, printre denivelările sterpe a ceea ce s-a dorit a fi pârtie de schi).

      Avenul de sub Babele
      Intrarea, situată la 2020 m altitudine, era o pâlnie uriașă la gură (10 x 5 m), adâncă de 8 m, ce se putea coborî fără echipament. Deschiderea a fost aproape în totalitate colmatată, încercându-se nivelarea zonei pentru a o transforma în pârtie de schi. Din acest punct de vedere nu s-au confirmat așteptările pentru că perimetrul afectat, rămas fără bruma de vegetație și sol, s-a transformat într-o spălătură seacă, ce se amplifică de la an la an. Iar în sezonul rece, zilele când se poate coborî pe schiuri de la Babele până spre Valea Ialomiței sunt extrem de puține: ba zăpada nu e bătută, ba are gheață în zonele periculoase, ba apar bolovani imediat ce dă un pic de soare.
      Acum se poate pătrunde în aven destul de greu, printre bolovani. O scară speologică este necesară de obicei și la coborâre și la urcare. Trecuți de zona modificată în urma intervenției umane, pătrundem spre nord-vest într-o galerie destul de spațioasă, înaltă sau largă de mai mulți metri, care apoi se dirijează spre sud-vest și sud, coborând rapid până la -40,3 m.
      Din zona de la baza intrării, spre sud-est, se desprinde o galerie mai strâmtă, cu câteva scurte ramificații.
      Pentru parcurgerea în siguranță a golului subteran mai este necesară prezența unei scări de 10 m, cască, lumină bună și... atenție. Nu este o cavitate ce se pretează vizitelor turistice.

      Peștera de pe Piciorul Babelor
      Intrarea se află la 2030 m altitudine. Galeria ce se profilează nu pare și nu este într-adevăr prea îmbietoare ca aspect. Ea se ramifică într-un parcurs superior și unul descendent, care joncționează spre partea terminală a cavității.
      În prima jumătate a peșterii apare evident conglomeratul pentru ca apoi spațiile să se dezvolte în gresie.

*

      Avenul de sub Babele și Peștera de pe Piciorul Babelor sunt cavități formate ca urmare a tracțiunii exercitate de forța gravitațională asupra abruptului din apropiere. Astfel au apărut, în urma ruperii stratelor de rocă, spații subterane paralele cu abruptul, orientate de la sud-est la nord-vest, penetrabile pentru om. Privind de pe poteca turistică se observă, spre sud, în mod evident, fisura paralelă cu abruptul, lungă de zeci de metri.

Bibliografie
      Ică Giurgiu - Pseudocarst în România - Cercetări Speologice, 1, 1992, paginile 85-88, București, Clubul Național de Turism pentru Tineret
      Mircea Vlădulescu, Ică Giurgiu, Costel Roman - Două cavități pe Piciorul Babelor - Buletin speologic, 11, 1987, paginile 175-184, București, Federația Română de Turism-Alpinism


Autor: Ică Giurgiu, Mircea Vlădulescu
Înscris de: Cătălin Olteanu
Vizualizări: 23842, Ultima actualizare: Marți, 15 Iul 2003



Legaturi cu Ghidul Montan:
Muntii BUCEGI  


O poză: [N-am găsit]

Un articol: [N-am găsit]

Un traseu:
Satul Simon-Valea Lui Lamba-Mt. Plesa
MASIV: BUCEGI
TRASEU: SAUA STRUNGA- POIANA GUTANU- MUNTELE PLESA (PLEASA)- SAT SIMON (parcurs in iunie 2003)
DURATA: 4-5 H
MARCAJ: BANDA ROSIE
Saua Strunga este un nod important pentru potecile din Bucegi. Noi am parcurs traseul venind de la cabana Padina, dar se pot face si alte combinatii.
Din Saua Strunga coboram pe sub abruptul Muntelui Strungile pe poteca marcata cu banda rosie si cruce rosie. Inainte de a cobori din sa, vedem in stanga creasta nordica a Leaotei. De la Saua Bucsa se adanceste Valea Bingaleasa (granita intre Bucegi si Leaota). Dupa mai putin de 30 minute de la plecare marcajul cruce rosie coboara spre stanga. Nu exista indicator, marcajul este aplicat pe pietre, dar este clar. Poteca banda rosie continua pe directie generala nord, coboara de-a coasta, a la longue, traverseaza cateva vai seci si o fasie ingusta de padure (locul este foarte frumos). Dupa fasia de padure intram intr-o poiana cu stana. Din poiana intram iar in padure, coborand mai accentuat. Iesim in Poiana Gutanu (dreapta, fata de sensul de mers) si vedem in dreapta potecii indicatorul care ne spune ca pana in saua Batrana mai sunt 2: 30 h pe marcaj triunghi rosu. Reintram in padure, pentru scurt timp. La iesirea din padure poteca se bifurca. Ramura din dreapta, nemarcata, coboara spre valea care se adanceste in dreapta noastra. Noi mergem inainte, pe poteca mai lata. Trecem pe langa o cabana forestiera; pe un perete sunt aplicate si marcajele. Trecem peste sau ocolim un mic varf, intram pentru cateva minute in padure si ajungem intr-o alta poiana de unde triunghiul rosu pleaca spre stanga (exista indicator) pentru a cobori la Moieciu de Sus. Noi mergem inainte si reintram in padure. Poteca este foarte clara si se mentine pe muchia muntelui Plesa (Pleasa). Dupa 2- 2: 15 h de la despartirea de triunghiul rosu, am pierdut deja mult din altitudine si vedem in dreapta noastra casele din satul Simon. Coboram versantul din dreapta noastra si mergem prin spatele curtilor pana intr-un drum secundar. Cotim dreapta si ajungem imediat in strada principala, insotita de raul Simon, pe care il traversam pe un podet. Vedem un indicator, util pentru cei care parcurg traseul in sens invers; indicatorul spune ca pe triunghi galben se ajunge la Varful Omu in 7h, iar pe banda rosie se ajunge la Cabana Padina in 5h. Pana la soseaua principala mai sunt cca 6 km.
Exista autobuze care circula zi- lumina pe traseul Moieciu de Jos- Brasov.

 

Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii



© Copyright 1999-2019 www.alpinet.org