Aversa straşnică de ploaie de duminică d.m.  n-a fost capabilă să aglutineze, darmite să spele  mizeria de nedescris împrăştiată pe caldarîmul, trotuarele, zonele verzi  etc dintre Sala Sporturilor-Camera de Comerţ şi Ind. MM, Raiffeisen Bank, BCR şi Casa Tineretului unde, începînd de vineri seara, se desfăşurase vreun recent inventat eurofestival cultural băimărean al berii adică bere, mititei, Coca-Cola, chipsuri & croissante, neaoşe seminţe de floarea soarelui ambalate vidat-igienic în... Ungaria, muzică latino- manelistă , etno,  house, dance şi ceva (pseudo) rock, apoteoticul moment fiind reprezentat de focurile de artificii de la cumpăna nopţii.  De la pavilionul  uriaş, roşu, amintind de un sultănesc cort medieval turcesc,  la scena împînzită de reflectoare, spot-uri, paralights etc., şoseaua era împînzită luni dim. de gunoaie şi ambalaje  vivante la cea mai mică pală de vînt. Pereţii dosnici ai Casei Tineretului (re)îmbibaţi  de urină duhneau la o poştă dulce-amar de bere. O frumuşică demoazelă beată, cu limba năclăit-edemaţiat-lignificată de excesul de tabac şi-alcool,  se bîlbăia onomatopeic încercînd cu greu să făcă faţă avansurilor armăsăreşti, deloc impetuos- convingătoare, ale unui june ce-o proptea lasciv-epuizat de băutură şi nesomn, de peretele edificiului împroşcat cu  pişat en gros. Emoţionant, patetico-melancolic, tandru moment extramatinal... juvenal!               

                În minte-mi reînviară animate  panoramele borşene, Iezerul Pietrosului, imensul curcubeu post-furtună crăcănîndu-şi picioarele policrome  de la Cornu Nedeii-Prislop pînă spre vf. Gîliu-Toroioaga, crestele sud-estice rodneene, oglinda frînt-cascadată a Tăurilor Buhăescu, şerpii sau evantaiele argintii de ape ale  pîraielor, văilor, impresionanţii pereţi inexpugnabili,  necuprinsul molidiş, podeţele alunecoase emoţionat traversate, în final  vf. Puzdre, ceva mai tîrziu  Piatra Albă, zănoagele alpine, imense găoace de piatră şi jnepeniş, Pietrosul Rodnei, curtate de misterios-întunecat-reapărute  neguri, aparent o altă lume, de fapt una şi aceeaşi conştientizată, percepută sau nu de către semenii noştri. De-acum încolo, cîteva zile, pînă la o primă ploaie straşnică, intrînd/ieşind din birou,  mirosul uman-îmbătător de urinată bere îmbibat în pereţii, peluzele şi trotuarele Casei Tineretului avea să-mi inducă, (deloc) măgulitor, ideea că aparţin omenirii. Munţii Rodnei cu ale lor (ne)ştiute minunăţii rămîneau puri şi din nou atîta de departe...

Munţii Rodnei III

Borşa-St. Meteo Iezer (31/2 ore)-L. Iezer-vf. Pietrosul Rodnei (5 ore de mers efectiv, din Borşa )-Tăurile Buhăescu-p. Buhăescu Mare-v. Buhăescu-v. Repedea-Borşa (total circuit 12 ore-necesară autorizare specială)

Parcurs 24-25 aug. 2002 cu Papa ( 80 ani împliniţi  / 24 iun. 2002)

                Aş fi dorit să plecăm de vineri d.m. şi să parcurgem prima parte a traseului seara, pe răcoare, pînă la camparea din căldarea Iezerului lîngă Staţia Meteo dar Papa se simţea mult prea obosit de muncile gospodăreşti ale precedentelor zile. Am plecat aşadar spre Borşa sîmbătă dim. într-o zi altădată de sărbătoare, esenţial pt. noi atunci ziliberă, numai bună de valorificat pe munte, 24 aug. Răsăritul l-am gustat dincolo de Pasul/Terasa Gutâi. Prognoza metodic studiată vineri de pe Internet (www.euroweather.net şi www.met.hu) ne conferea liniştea şi mai ales certitudinea împlinirii proiectului de-această dată propus. Neguri dantelate, ridicate în vaste evantaie  din depresiunea văii Vişeului, la Leordina -Petrova-Bistra suiau leneşe spre culmile împădurite cu făget ale Herei pentru a fi imediat feeric destrămate de înmiitele suliţe oblic-aurii ale soarelui. Apropiindu-ne de Vişeu de Sus aveam să ne bucurăm de semeţia Pietrosului Rodnei etalîndu-şi prelungul picior coborît peste Golgota de-alungul Culmii Hotarului pînă la Moisei-gura văii Izv. lui Dragoş.  Lanţul haldelor de rumeguşasesonate cu lăturoaie de brad/molid abandonate în lunca îngustă a v. Vişeului aveau să ne spurce încă o dată impresia, altfel fals-paradisiacă , a unui crîmpei de Maramureş Istoric. Ne bucurarăm totuşi revăzînd absolut unica fotogramă a masivului (Culmea Hotarului-Golgota-vf-Pietrosul R-Curmătura Pietrosului-vf. Buhăescu Mare şi Mic, vf. Groape) dinspre podul ce trece apa verde smarald a Vişeului, şoseaua desprinsă din DN 18 continuînd spre Dealul Moiseiului-Săcel pe incipienta v. a Izei sau trecînd Dealul Ştefăniţei spre meleagurile năsăudene urmînd spre Coşbuc-Salva pitoreasca v. Sălăuţa.  Avansînd spre Borşa oraş aveam să ne bucurăm de alte panorame ştiute ale M-ţilor Rodnei, îndrăgite,călcate cu temeritate şi pioşenie nu o dată de către noi.

                La 9, 40, pe un soare fierbinte, ne săltam în spinare rucsacii luînd-o spre podul ce sare apa v. Vişeului dinspre DN 18, la aprox. 50 m mai sus de Spitalul de Recuperare Borşa, trecînd pe lîngă un recent amplasat panou indicator Parcul Naţional Munţii RodneiRezervaţie a Biosferei hartă şi legendă, cîteva dintre traseele (re) marcate şi inerente (se pare) erori.