Alpinet Hărți Montane Ghid Turistic Cluburi Montane IIC Salvamont
   Caută      site găzduit gratuit de Alpinet.org - ghidul tău montan   
Jurnale - Piatra Craiului: Brusturet (990 m altitudine) - Șaua la Arsuri - Brusturet.

Piatra Craiului: Brusturet (990 m altitudine) - Șaua la Arsuri - Brusturet.
Piatra Craiului

Brusturet (990 m altitudine) - Saua la Arsuri - Brusturet.

Folosim ca reper harta lui Nae Popescu, Piatra Craiului sud, traseul 38. De la Brusturet ajungem la cabana Pietricica (altimetrul arata 1120 m, mai putin cu zece decât harta) în 45 de minute, pe traseu marcat doar la început, drum forestier. Sunt împreuna cu Andrei Samoil.

De aici facem, cu bagaje nu foarte grele, 1œ ore pâna la stâna Pietricica (1450 m); nu am mai întâlnit semne; pe vreme fara vizibilitate te poti rataci, curbele drumurilor forestiere si multele poteci derutând în alegerea directiei. Mai sus de cabana Pietricica trebuie sa ne facem provizii de apa din valea pe al carui mal drept urcam.

În poiana unde se afla stâna (destul de bine protejata în interior contra intemperiilor; rezerva de lemne) vântul bate salbatec, dar e senin (între rafale, desi noiembrie, se face brusc foarte cald). Panorame superbe, mai ales spre Leaota, Bucegi si partea sudica a crestei Pietrei Craiului, înaltata brusc deasupra padurii. Ne aflam la debutul unui parcurs pe forme specifice calcarelor.

Din poiana cu stâna trebuie sa fim priceputi în a alege directia si poteca buna spre înaltimi; ne orientam spre calea din stânga. Nici vorba de semne punct rosu. Dupa ce intram bine în padure, parca atunci când ne întrebam de suntem pe poteca optima, apar pe pietre sageti rosii, subtiri, cu un capat sau doua; nici vorba sa le vezi daca neaua urca peste nivelul lor. Peste vreo doua ore de la stâna sosim la refugiul Pietricica. Noua altimetrul ne zice 1640 m; pe harta e scris 1695 m, dar cu vântul asta naprasnic presiunea cred ca zburda si ea. Pâna aici, merita sa te mai abati din poteca, ai ce întrezari.

Refugiul arata înca acceptabil; trebuie izopren si sac. Probabil ca acoperisul, deja pe duca, nu va mai rezista decât un an sau doi. Soba a "plecat". În apropiere se simte ca exista apa, dar nu am prea cautat-o; zapada era relativ mare si aveam înca provizii. De la refugiu spre sud-vest, în trei minute, cota 1696 m pe harta, ajungem pe buza unui amfiteatru calcaros, unde o intrare de pestera te îndeamna sa cobori în rapel.

Pentru ca se însera repede, ramânem aici. Pornim la ora 8 în ziua urmatoare, dupa o noapte în care am crezut pâna pe la 4 dimineata ca ne ia vântul cu refugiu cu tot sau ca, cine stie, cad brazii din jur peste noi. Dupa un scurt parcurs prin padure iesim în poieni carstice superbe; de pe latura lor vestica, Masivul Iezer se lasa privit în amanunt. La 1œ ore de la pornire gasim borna M40, MOL (1770 m altitudine), într-o seuta, de unde pare ca drumul va urma chiar pe creasta. La gol, vântul sufla tot suparat. Poteca se duce însa spre dreapta, protectoare.

Dupa 30 minute din seuta sosim în Saua la Arsuri, unde este stâlp indicator. Pe harta este 1879 m altitudinea, noi citim 1830 m pe altimetru, dar vântul s-ar putea sa fi influentat acul. Catre nord, pe creasta, apar o banda galbena veche,  punct rosu si triunghi albastru. Sunt date ca reper: cabana Curmatura, 9-10 ore; cabana Plaiul Foii, 4œ-5 ore; Poiana Funduri 1-1Œ ore. Spre Poiana Funduri pleaca triunghi albastru si punct rosu, ultimul semn, bine aplicat, neaparând pe hartile masivului realizate de cei care nu merg pe teren.

Alegem sa coborâm spre Poiana Funduri; ziua senina, cum ne-am dorit-o, urmând a ne permite sa mai descifram ceva din "poezia" cu care hartile încearca sa deseneze zona care urmeaza. Când poteca ajunge la 1680 m altitudine, suntem înainte de a traversa primul fir de vale cu mult grohotis. Pe acesta, cu 70 m denivelare mai sus, în malul sau stâng, se vede ditamai ogiva, nesemnalata de cercetarile speologice din masiv, înalta de 8 metri. Este partea de jos a unui aven dolina, adânc de 6-10 m, gura superioara fiind în panta. Continuam apoi sa coborâm spre piciorul de munte pe care doi stâlpi de marcaj ne arata locul unde traseul va intra în padure.

În stânga acestui picior este valea în al carui versant stâng se afla Avenul din Grind (Funduri), în care am coborât în octombrie 1977 pâna la -122 m, într-o echipa compusa din speologi de la Cluburile "Emil Racovita" Bucuresti si Piatra Craiului Câmpulung Muscel. De pe piciorul pe care coborâm, cu niste stânci proeminente undeva spre jumatatea lui, imediat mai jos de acestea ne atrag atentia pantele de conglomerat din versantul stâng al vaii (Funduri sud, pe harta lui Nae Popescu), cu o intrare spatioasa de pestera la care noi stim ca înca nu s-a ajuns. În padure, deasupra  acelei intrari de pestera, la 1645 m altitudine, se afla gura Avenului din Grind.

Lasam rucsacii lânga stâncile de pe piciorul cu marcaj si mergem sa exploram partea superioara a Vaii Funduri sud. Pe la 1790 m, în versantul stâng, dam de o intrare pe care o reperasem tocmai din locul unde au ramas rucsacii. Are 4 m latime si tot atâtia în înaltime; galeria, spatioasa, orientata spre nord, aduna 10 m, urcând doi fata de intrare. Putin mai jos de pestera asta, aflata în locul unde valea cu grohotis mult are o bifurcatie, în malul drept se afla doua guri la care Andrei se catara dar nu gaseste continuare. 

Revenim la rucsaci. De aici în jos semnele de marcaj au primit îmbunatatiri în vara ce a trecut. Se simte ca s-a dat cu vopsea si în poiana unde este stâna de sub refugiul Grind; de aici, triunghiul rosu si apoi crucea galbena ne însotesc pe drumul forestier ce duce la cabana Brusturet. Drumul va fi iar necirculabil auto la vara, pentru ca a fost rupt de ape pe o portiune buna si actuala cale de pe chiar firul sec al vaii (acum) va fi spulberata de prima viitura serioasa. (Ica Giurgiu)
Autor: Ica Giurgiu
Înscris de: Ionuț Nechita
Vizualizări: 12693, Ultima actualizare: Miercuri, 18 Dec 2002



Legaturi cu Ghidul Montan:
Muntii PIATRA CRAIULUI  
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii



© Copyright 1999-2019 www.alpinet.org