Dupa mai multe luni in care s-a tot muncit la el, duminica 26.11.2000 s-a inchis pentru prima data usa la noul refugiu.

 

Primul refugiu a fost construit cu multe zeci de ani in urma, din lemn, de catre marele iubitor al Craiului (si nu numai) Carol Lehman. Anii scursi peste acest refugiu din lemn (care exista acum doar in amintirile „batrânilor”) au facut ca acesta sa cada sub propria greutate.

 

Prin anii '75, in perioada cand s-au montat de catre Salvamont cam toate refugiile pe care le mai gasim pe munte, s-a montat si refugiul din fibra de sticla de la Vârful Ascutit.

Cu ocazia Adunarii Generale a membrilor Asociatiei „Alpin Club” Brasov, din 27.01.2000 s-a hotarât ca in acest an sa se repare refugiul de la Vârful Ascutit din Piatra Craiului. Starea acestui refugiu era deplorabila. Din opt priciuri cât avea initial, la acea data se mai puteau folosi doar doua. Placile din fibra de sticla din care era construit refugiul erau gaurite in multe locuri (in marea lor majoritate gauri facute de „turisti”), iar pe jos, gunoiul alimentar avea o grosime de 15 cm.

Când zapada si conditiile meteo au permis (pe la inceputul lunii mai 2000) s-a urcat pentru a se face o evaluare a ceea ce trebuia reparat. Tot in aceeasi perioada, cu sprijinul vice-primarului de atunci al Brasovului (dl. Ladislau Hathazi - un mare iubitor al muntelui) a avut loc si o conferinta de presa in care ceream sprijin cu materiale firmelor brasovene.

Pe la inceputul lunii iunie s-a luat legatura cu Administratia Parcului Natural Piatra Craiului, pentru a colabora la aceasta actiune (având in vedere ca refugiul se afla pe teritoriul Parcului). Dânsii au fost de acord sa ne ajute si au lansat ideea inlocuirii vechiului refugiu cu unul nou. In acest sens am contactat firma care construise si vechile refugii din fibra de sticla (fosta Prodcomplex Târgu Mures) si acestia, fiindca mai aveau matritele initiale, au fost de acord sa faca un refugiu nou. Entuziasmul a fost mare. Au fost chemati de acasa cei care au lucrat pe vremea aceea la fabricarea refugiilor si care in acest moment sunt pensionari.

Calculele noastre ne aratau ca trebuiau carate in creasta vreo 2 tone de materiale si scule, lucru destul de greu de facut de catre cei 16 membri ai clubului nostru. Tot in aceeasi perioada am contactat PRO TV Brasov pentru a ne ajuta cu obtinerea unei sponsorizari pentru a putea cara totul cu elicopterul. In acest sens, PRO TV Brasov a luat legatura cu producatorul brasovean de bere S.C. AURORA S.A. care a fost de acord sa ne sprijine. Tot PRO TV Brasov a luat legatura si cu dl. ing. Nicolae Banea, directorul general al S.C. IAR S.A. Brasov pentru elicopter.

La jumatatea lunii iulie a fost adus noul refugiu la Ocolul Silvic Zarnesti, unde este si sediul Administratiei Parcului Natural Piatra Craiului. Costul total a fost de aproximativ 1500 $. Pentru a nu pierde timp in creasta cu potrivirea modulelor din care este construit refugiul am facut o montare de proba in curtea Ocolului Silvic Zarnesti. Tot in aceasta perioada am carat aproape toate materialele la Cabana Gura Râului, de unde urmau sa fie luate de elicopter.

 

Noul refugiu de la vf. Ascutit, montat de proba in curtea Ocolului Silvic Zarnesti

Din pacate elicopterul disponibil la S.C. IAR S.A. Brasov pentru acest fel de operatii a fost plecat mai mult timp la câteva expozitii si demonstratii practice si nu ne-a putut fi de ajutor in timp util.

La inceputul lunii octombrie conducatorii Parcului Natural Piatra Craiului au contactat o alta firma pentru a transporta materialele in creasta.

Pe 4 octombrie s-a demarat actiunea. Membrii clubului nostru impreuna cu cei de la Parcul Natural, cu membrii Salvamont Zarnesti si cu Lucian Clinciu din Zarnesti (un om deosebit si un mare iubitor al Craiului) s-au impartit in doua echipe. Una dintre ele a plecat dis de dimineata in creasta. Acolo, pâna sa soseasca primul transport cu elicopterul, au demontat vechiul refugiu (care trebuia adus jos, in Zarnesti) si apoi au descarcat celelalte materiale carate de elicopter intr-un sac. Echipa de jos a avut sarcina sa incarce materialele in sac, pentru a putea fi legat sub elicopter. Elicopterul sosit fiind destul de mic, sarcina carata de acesta a fost de maxim 350 kg, asa ca s-au facut 5 zboruri. Durata transportului a fost de aproape 5 ore. Timp de 4 zile s-a muncit zi-lumina. S-a asamblat refugiul si s-a etansat cu spuma poliuretanica si silicon, s-a turnat beton inauntru si in afara refugiului si s-au montat priciurile. Astfel, duminica seara refugiul era deja montat. Au ramas de montat geamurile si usa.

 

Transportul cu elicopterul si montarea pe vechiul amplasament

Pentru a nu ploua in refugiu, Lucian Clinciu a montat placi din fibra de sticla in locul geamurilor , urmând ca acestea sa fie inlocuite cu alte geamuri din policarbonat transparent, in momentul in care acestea vor sosi din Cluj.

In luna noiembrie au fost montate aceste geamuri si a fost carata si usa. Duminica 26.11.2000 s-a finalizat montarea usii, refugiul fiind astfel gata de a fi folosit.

Am ramas totusi cu un gust amar. Multe materiale si scule (vopsea, pensule, clesti, nituri, ...) au fost furate din refugiu (lucru care s-a intâmplat si cu un an in urma, când am facut reparatii la Refugiul Sperantelor), semn ca multi din cei care trec pe acolo nu se pot numi oameni de munte. In schimb, si-au lasat gunoaiele si resturile alimentare in refugiu si imprejurul lui.

 

In memoria celui ce a montat primul adapost alpin aici, am hotarât ca acest refugiu sa se numeasca REFUGIUL CAROL LEHMAN, decizie aprobata si de conducerea Parcului Natural Piatra Craiului.

 

Si pe aceasta cale, noi, cei de la Alpin Club Brasov, le multumim tuturor celor care ne-au sprijinit in realizarea acestui refugiu (cu materiale, cu bani sau la munca).