Alpinet Hărți Montane Ghid Turistic Cluburi Montane IIC Salvamont
   Caută      site găzduit gratuit de Alpinet.org - ghidul tău montan   
Jurnale - RT "Zapezile de pe Kalimanjaro"

RT "Zapezile de pe Kalimanjaro"

17.03.04

Pe la 6, 30 debarc din tren la Lunca Bradului. Tinta: pe valea Ilvei Mari pana pe creasta Calimanului. Prognoza meto, destul de sumbra pentru aceasta zi pare sa nu se confirme. Cu schiurile in spate opintindu-ma sub greutatea rucsacului incep urcarea celor 22 de km ai drumului forestier Ilva-Negoiu, atat de bine cunoscuti drumetilor mureseni, din cand in cand privesc in spate doar, doar apare vre-un camion forestier providential, care sa ma scuteasca de monotonia drumului. Szabi si Kolbasz care urcasera inca de vineri, se "boierisera" cale de 10 km intr-un TAF, venit sa deschida drumul dupa ultimele ninsori, dar se pare ca eu nu am asa un noroc. Dupa Gura Tihului apare si zapada pe portiuni, iar dupa confluenta Pietrosu-Negoiu covorul imaculat se ingroasa. La un moment dat, aproape de capatul drumului forestier raman surprins cand dau peste doua persoane care tocmai stringeau un cort. Sunt Adi si Andi care trebuiau sa urce si ei inca de vineri, dar deoarece plecasera prea tarziu, n-au mai ajuns pana pe creasta si au inoptat in vale. Pornim mai departe iar in punctul in care drumul de tractor o coteste la dreapta pentru a urca pe sub varful Nicovala, noi o luam la stanga traversam una din obarsiile paraului Negoiu, urcam o scurta portiune prin padure si ajungem intr-o poiana cu stana, de aici mai avem putin de mers pe curba de nivel si poposim in saua Negoiului (1705 m, zisa si saua Pietricelului), unde ne intampina Szabi si Kolbasz bucurosi de oaspeti.

In timp ce luam masa trec pe langa noi doi polonezi care coboara elegant cu schiurile de tura de pe Negoiul Unguresc, dovedind inca o data, daca mai era nevoie, valoarea scolii montane din Tatra. Apoi ne pregatim de duca, in timp ce doi se indrepta spre Pietrosul, noi ceilalti trei o pornim spre Ratzitish. Urcam intai pana pe platoul exploatarii de sulf, unde deoarece pe portiunile plate zapada se topise, decorul post-razboi atomic cu pamanturi galbene sterpe si bucati de fier contorsionate se etaleaza in toata "splendoarea" lui, fara a mai fi ascuns de inocenta omatului. Trecem repede de acest peisaj depresiv iar dupa ce ocolim varful Pietricelul razbim in saua Nicovala (1910 m). De aici putem admira in voie spectacolul oferit de muntii Rodnei - impunand respect prin aspectul neregulat si salbatec, acompaniati si de Suhard, din care recunostem Omul si Ousorul, Bargaul, Giumalaul, Obcinele, muntii Bistritei, spre sud Giurgeul, Ceahlaul si Hasmasul sunt doar partial vizibile prin nebulozitate ce inconjoara parca permanent depresiunea Giurgeului. Dincolo de Mures platourile de lava prelungite ale Gurghiului par a fi niste molcome costise din care doar Batrana, Fancelul si undeva in plan secund, Seaca ridica putin capul peste nivelul mediu. In perioadele de maxima vizibilitate (octombrie, inceput de noiembrie) nu e greu de loc sa vezi de aici chiar si Carpatii Ucrainieni, Apusenii, Fagarasul si Retezatul. Un spectacol nu mai putin impresionant este dat de imensitatea culmilor Calimanului care se succed valuri-valuri de la orizontul vestic pana la cel estic, unde doar Muntii Bistritei se itzesc, indraznind sa se opuna dictaturii vizuale ale acestui masiv. Ne desprindem cu greu pentru a urca pana la cabana meteo de pe Ratitis (2021 m). Aici pe abrupturile nordice ale craterului sunt unele din cele mai frecventate zone de schi de primavara din Caliman. Dupa cum povestesc cei batrani, pe vremuri cand schimbarile climatice nu-si faceau inca de cap, era ceva foarte normal sa schiezi aici la inceput de iunie. Exista si pante mai blande si valcele abrupte, vegheate de cornise care acum sunt rupte partial, dar cea mai populara panta se afla chiar in spatele cabanei unde pe vremuri era poate instalat si un teleski, judecand dupa "vestigiile" ramase. Pun schiurile si imi dau drumul, coborarea este magnifica, mai mult pe canturi deoarece zapada este inghetata beton. Dupa vreo 300 de metri diferenta de nivel ma opresc si revin pe acelasi traseu, pentru cei hotarati, inasa, coborarea poate fi contiuata pana la Luana (1580m) - oraselul abandonat al muncitorilor de la mina de sulf. In timp ce urc ma gandesc ca locul nu pare de loc primejdios, parca nici nu ai crede ca intr-o iarna meteorologul de serviciu a fost ingropat pana la brau de o avalansa, scapand ca prin minune, din fericire zapada inghetata de acum a alungat, insa, orice pericol. Cand ajung sus descopar ca ceilalti colegi au plecat deja spre Iezerul Calimanului (lacul Banffy), asa ca ma indrept si eu de-a lungul crestei spre varful Bradul Ciont (1900 m). Pe la jumatatea drumului deoarece seara se apropie iar vantul sa intetit brusc ma hotaresc sa fac calea intoarsa. Dupa o ultima escaladare a varfului Pietricelul (1993 m) si o coborare in tromba ajung in sea, la corturi unde incep sa se stranga si restul lumii. Aflu cu acet prilej ca a mai fost vazut un grup de turisti pe creasta, ceea ce ridica numarul total pe ziua de azi la doua, un adevarat record dupa standardele Calimanului, mai ales iarna, avand in vedere ca pe aici poti umbla si vara zile intregi fara sa dai de vre-un coleg de suferinta turistica.

Dupa o nopate de chircit prin corturi, la 7, 00 dau desteptarea. Vremea este mai buna decat ma asteptam, vizibilitatea excelenta doar vanturile turbate isi fac de cap vestind venirea dinspre vest a frontului anuntat de meteorologi. Ascensiunea din sea pana pe Negoiu se face de-a lungul uneia dintre cele mai pitoresti creste din Calimani - ascutita si destul de abrupta spre nord. Deasupra troneaza ceea ce in mod normal numim varful Negoiu Unguresc desi pe harta varf spre care urc acum nu apare cu nici un nume, doar prin cota de 2049 m. Adevaratul Negoiu se afla la aproape un kilometru mai la vest - o cocoasa usor inaltata peste platoul inalt atingand inaltimea de 2081 m. Apropierea dintre aceste varfuri a dus la aparitia acestei confuzii, care ar putea fi rezolvata prin denumirea varfului de 2049 metri drept Negoiul estic. Din varf traseul duce de-a lungul crestei strajuite de cornise de pe care se pot admira in voie resturile de avlanse scurse pana in vale. In ceea ce priveste posibilitatile de schi extrem in zona coborari ceva mai usoare si in conditii de siguranta se pot face din seaua ce separa cele doua Negoiuri, precum si de-o parte si de alta a Pietrosului, in timp ce schiatul prin cele doua semi-caldari glaciare (sau periglaciare, dupa alte surse!) care se gasesc de-o parte si de alta a Negoiului vestic nu sunt recomandate decat adevaratilor experti. In conditii bune se poate cobori astfel 400 - 500 metri diferenta de nivel, iar revenirea se poate face sau in saua Pietricelului sau in Coada Pietrosului, de-a lungul drumului graniceresc al Mariei Tereza, care incinge sectorul inalt de creasta pe la poale si care insa acum este complet inghitit de zapada, fara sa i-se cunoasca nici urma.

In cele din urma ajung pe varful Pietrosul (2100 m) strajuit de o troita care se incapatineaza sa reziste tuturor intemperiilor, refacuta, la nevoie, de fiecare data, de oameni inimosi din Lunca Bradului. Dupa pauza de ciocolata, pentru incalzire, incerc o coborare scurta, de proba de sub Pietrosu urmata de o revenire rapida in creasta.

Ma intorc pe acelasi traseu iar apoi de pe Negoiu estic urmeaza o serpuire de vis intai pe o vaioga mai larga, apoi printre jnepeni, o sfoara de padure si in final poiana inclinata ce vesteste apropierea de sea (1705 m), in total 400 metri diferenta de nivel, o bine venita cura de adrenalina, extaz in stare pura  Cand ajung la corturi toti sunt pe picior de plecare, cu gandul la bunatatile ce ne asteapta la Lunca. Strang si eu catrafusele, si cu ele in spate urc sub varful Nicovala (1934 m) pentru coborarea de adio. Driblez jnepenii in viteza dar apoi ma infund in padure unde urmeaza o partida de inot-tarash-grapish prin zapada moale, pana in firul unui parau pe care cobor pana in drumul forestier. Drumul pana vale se desfasoara fara istoric.

 

Vlad Emil Chindea

19.04.2004

Targu-Mures

Autor: Vlad Chindea
Înscris de: Vlad Chindea
Vizualizări: 6594, Ultima actualizare: Vineri, 23 Apr 2004



Legaturi cu Ghidul Montan:
Muntii CALIMAN  
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii



© Copyright 1999-2019 www.alpinet.org