Alpinet Hărți Montane Ghid Turistic Cluburi Montane IIC Salvamont
   Caută      site găzduit gratuit de Alpinet.org - ghidul tău montan   
Jurnale - Singur

Singur

Pacla diminetii...
Undeva, deasupra, inca lenes, soarele.
Copaci incremeniti in asteptarea unei primaveri inca departe.
Doar cite o pala bezmetica de vant imi arunca in cap cusma alba agatata de ramurile brazilor... si liniste.
Brusc, printre varfurile brazilor, scaldata in lumina rece a iernii, apare
Valea glaciara a Podragului.
Ma bucur si sper... ca o sa fie bine. Solitar in Fagaras, iarna.
Unii ar spune ca e nebunie, e... dar merita.
Incatusati in gheata, colosii de piatra gem parch sub soarele diminetii...
O sa vina si primavara lor.
Popas la Turnuri..., prieteni vechi, povestim.
Privesc in sus, timpul tine cu mine.Ii multumesc in soapta, imi pun coltarii si plec mai departe.
E soare, gheata si zapada, a stanca si ma bucur....Chiar daca sunt obosit.
Traversez cu grija o zona expusa avalanselor, nu vreau sa rise.. imi place prea mult.
Pierduta undeva intre nameti, strajuind gheturile, apare cabana Podragu.
Sunt aproape sus.
Sandvis: o felie de lamaie, una de zapada si putina ciocolata, curata invetie gastronomica.
Trantit in zapada, sub cerul incremenit intre tzancuri, am senzatia ca timpul si nu frigul a inghetat totul...
Doar vantul adie, modeland si purtand aiurea pulberea argintie.
Cornise aplecate amenintator spre vale, cenusii de asteptare, iti dau o senzatie stranie... E ca si cum, intr- unul din visele copilariei... hmm... te-ai trezi tot in vis.
Ma simt ciudat, am fost aici de multe ori dar niciodata sigur.
Totul capata acum alte semnificatii... Pana la cabana mai sunt cateva zeci de metri si deja incep sa merg cu tractiune integrala (in patru labe, parafrazand pe cineva).
In sfarsit, cabana, ca un liman mult asteptat; intru si ma trantese pe priciuri. Adapost bun la vreme de iarna, doar pe vreme rea...
Afara sunt cu cateva grade mai mult; cerul ca oglinda si atmosfera calma de afara mg determina sa- mi stabilesc bivuacul sub un mic prag, ceva mai sus de cabana.
Aici macar am avantajul de nu fi vizitat de soriceii, de altminteri foarte simpatici, gazduiti si ei la Podragu.
Apoi, tolanit in caldura sacului, adorm... Ma trezesc subit si raman socat, pentru o clipa nu reusesc sa ma localizez.
Am impresia ca cerul a luat-o razna si s-a napustit peste mine cu o puzderie de stele.
De maine o sa-ncep ca cred in basme, imi promit in barba... si adorm fericit... Dimineata febrila...
Cam o jumatate de ora imi ia pana ma hotarasc sa parasesc sacul de dormit.
In cele din urma ma echipez, mananc ceva, din automatism si usor sterpezit de un alt sandvis cu lamaie, pornesc in sus.
Tinta... poate Vf. Molodoveanu... daca fac vraji.
Surpriza: sub Portita Podragului, o portiune de 60 de metri, numai gheata. Sus, cenusie si rece, cornisa. Acum sa te vad zmeule; abia agatat pe frontalii coltarilor, cu pasi de pitic, pornesc. Nu e foarte comod, dar cu atentie e aproape sigur.
Ajung sus si efortul imi este rasplatit: zeci de kilometri scanteieri de gheata si zapada.
Ireal, fantastic...
De pe Vf. Tdrita apare... E mare si departe.
Ambitionat de imagine grabesc pasul. Dupa aproape doua saptamani de vreme buna s-au facut crapaturi adanci in zapada pietrificata. Nu a chiar socoteala de acasa, dar merge.
Timpul trece si Moldoveanu ramane inca departe.
De pe Vf. Podul Giurgiului vad alti alpinisti aparand in Portita Podragului.
Ma bucur, nu mai sunt chiar atat de singur... ma gandesc, deja sunt mai relaxat.
Decorul se schimba brusc... valea vine spre mine, coltarii scrasnesc... ma opresc pe piolet si rasuflu usurat. N-ar strica sa fiu cu mintea un strop mai jos de nori ca altfel...
Ma uit la cat mai am de mers... se pare ca intr- adevar va trebui sa fac ceva vraji. Pare insa atat de aproape... mai ca-1 atingi cu mana... dar tot astazi va trebui sa cobor pana jos, maine e luni.
Incep sa ma retrag cam de pe Vf. Ucea Mare.
Ma intalnesc cu cei pe care i-am vazut mai de dimineata... se mira, ne salutam si ne vedem de drum.
Ceva emotii in Portita, apoi doar drum intins pana jos.
Privesc in urma: doar firave urme ale coltarilor in gheata albastruie... ca o alta amintire.
Povestea incepe deja cu a fost...
Dar voi reveni, aici sau altundeva... acolo unde exista stanci, zapada sau gheata... soare si viscol.
Acolo unde sufletele se pierd in solitudinea de inceput a salbaticiei naturii... Vom fi mereu acolo.
Autor: Adrian Valean
Înscris de: Adi Valean
Vizualizări: 8490, Ultima actualizare: Vineri, 6 Iul 2001



Legaturi cu Ghidul Montan:
Muntii FAGARASULUI  
Comentariu
Fără foto mihai-dragos nicu, Duminică, 8 Iul 2001, 21:43

fain.

Fără foto Lucian Mureșan, Luni, 30 Iul 2001, 5:05

Impresionant nebunul asta :-) ! Mai tii tu minte Adila cind shedeai in rimaiele din Padina Lancii secundar si ne sapam trepte in gheatza cu briceagul ? Mi-e dor de Piatra mai mult decit de o femeie ...

Fără foto Costin Rujoiu, Miercuri, 17 Oct 2001, 9:44


Fără foto ZADA, Duminică, 11 Nov 2001, 7:48

AM VRUT SA SCRIU :MAI SCRIE...

Fără foto Anita Lungu, Miercuri, 21 Nov 2001, 10:45

pentru cateva momente am uitat de calculator si am fost singura la munte...alte cuvinte...

Comentarii pentru acest articol
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii



© Copyright 1999-2019 www.alpinet.org