Alpinet Hărți Montane Ghid Turistic Cluburi Montane IIC Salvamont
   Caută      site găzduit gratuit de Alpinet.org - ghidul tău montan   
Diverse - Toponimie - Valea Gălbenelelor, Bucegi

Toponimie - Valea Gălbenelelor, Bucegi
TOPONIMIE
Valea Galbenelelor (Bucegi)


La mijlocul deceniului al treilea, in timpul cercetarilor care le vor duce la intocmirea celei dintii harti a abruptului Bucegilor, fratii Radu si Serban Titeica au deslusit pe fata estica a muntelui Costila doua vai. Bucegistii antebelici nu le cunosteau, in schimb unii localnici le strabatusera si foloseau pentru ambele spintecaturi denumirea generica de Valea Costilei.

Aria cuprinsa sub aceasta titulatura fiind excesiv de intinsa, fratii Titeica au gasit necesar sa o atribuie doar uneia dintre cele vai, in speta celei aflata mai la sud pe acest clin al Costilei. Celeilalte i-au pus un nume lansat de Bucura Dumbrava in Cartea muntilor ed. II-a, 1924) si care privea o vale aflata "pe fetele a doi frati gemeni: Caraimanul si Costila": "Cui nu-i place, stind drept si uitindu-se in jos, sa vada satul Busteni tocmai la picioarele sale la o adincime de vreo mie de metri, acela sa nu se duca in Valea GALBINELULUI".

Nu stim cui apartine cu exactitate acest toponimic, scriitoarei sau indrumatorilor ei pe acea vale. Intrucit insa in Bucegi localnicii au atribuit cu precadere denumiri practice (Jepilor, Seaca, Alba, Caprelor, exceptie facind Malinul, ce nu este insa exclus sa fi fost botezata un bucurestean dintre cei care au calcat aceasta vale la inceputul secolului) si mai putin poetice, este de presupus ca "Valea Galbinelului" s-a nascut in mintea Bucurei Dumbrava si nu a celor "trei sau patru tarani care vor fi cunoscind locul". Faptul ca bustenenii consultati de Radu Titeica nu stiau de aceasta denumire inclina sa dea dreptate ipotezei de mai sus.

Chiar daca descrierea Bucurei Dumbrava era, in ansamblu, saraca in repere, fratii Titeica au identificat cu destula usurinta valea in cauza: in Caraiman si Costila de pe o singura vale se vede Busteniul, Valea Galbenelelor de astazi. Pe parcu rsul acestei artere au reperat si trecerea "dintr-o parte in alta a vaii" (recte, din firul principal in cel secundar), printr-un balcon cu jnepeni, amanunt prezent si el in Cartea Muntilor.

Vreme de doi ani, fratii Titeica pastreaza neschimbata denumirea data de Bucura Dumbrava; "Valea Galbinelului" apare in descrierea acestei artere, cit si pe o schita de harta a Caraimanului si Costilei, pe care Radu Titeica le incredinteaza s pre publicare (toamna anului 1926) in Anuarul Turing Clubului României.

Parvenindu-i cele doua materiale, Mihai Haret, presedintele T.C.R., le-a apreciat elogios, dar i-a impartasit tinarului autor si o nedumerire: "De ce Valea Galbinelului ? Eu am auzit pe Jilipeanu (vestita calauza in abruptul Bucegilor, n.n.) [vorbind de] Valea Galbenelelor de la florile de munte numite galbenele...". Acordind credit celui pe care epoca il consacrase drept parinte al alpinismului românesc, Radu Titeica accepta termenul propus de acesta.

Paradoxal, cel care ezita apoi, nu stim daca voit sau nu, in folosirea acestei din urma denumiri este Mihai Haret. In scrise ale lui din 1926 intilnim, pe aceeasi foaie chiar, atit forma "Galbenelelor", cit si "Galbinelelor". Aceasta dualitat e razbate si in harta tiparita, nu si in descrierea vaii, ce a respectat grafia din manuscrisul lui Radu Titeica.

Amanuntul pare lipsit de importanta, dar, printr-un complex de imprejurari, ulterior suflarea alpina româneasca a ajuns sa intrebuinteze o alta forma decit cea aleasa de Radu Titeica in 1926. La originea neasteptatei situatii pare sa se fi af lat faptul ca alpinistii strabatind abruptul Costilei la cumpana deceniilor trei si patru abruptul, avind indeobste asupra lor harta, au preluat in vocabular termenul existent acolo, si anume "Valea Galbinelelor". Din motive care ne ramin obscure (contemporanii vorbesc de influenta originii albaneze a protagonistului) aceasta tendinta a capatat dupa 1931 suportul unui om cu mari merite in dezvoltarea alpinismului si a literaturii turistice de la noi, Nae Dimitriu. Desi in general a probat competenta in pro blemele tinind de toponimia montana, in cazul celei mai cunoscute vai din Costila Nae Dimitriu a ignorat, nu stim cit de voit, atit sugestiile prietenului sau Radu Titeica, cit si indicatiile academice "la zi" (dictionarul Candrea-Adamescu, 1932).

Ca urmare, dupa multe decenii, in anii optzeci, in principal prin eforturile lui Niculae Baticu, a fost repusa in circulatie varianta lansata de cel care a descris si popularizat cel dintii valea (Radu Titeica avea de altfel sa grafieze toata viata Galbenele). Acestei pozitii i s-a alaturat ulterior si un alt autor, Walter Kargel.


Mircea Ordean
Autor: Mircea Ordean
Înscris de: Alexandru Lăpușan
Vizualizări: 12985, Ultima actualizare: Miercuri, 3 Ian 2001



Legaturi cu Ghidul Montan:
Muntii BUCEGI  


O poză: [N-am găsit]

Un articol: [N-am găsit]

Un traseu:
Cabana Zanoaga-Cabana Bolboci-Saua Lespezi-Cantonul Bratei

 

Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii



© Copyright 1999-2019 www.alpinet.org