Alpinet Hărți Montane Ghid Turistic Cluburi Montane IIC Salvamont
   Caută      site găzduit gratuit de Alpinet.org - ghidul tău montan   
Jurnale - Traversarea pe cruce roșie

Traversarea pe cruce roșie

Data:  10-12 decembrie 2004

Patricipare: 

Echipa I: Mihai Radu, Nini Porojan, Gică Burlacu, Gigi Nedelcu, Dragoș, Cătălina Posta, Oana Dărîngă, Maria Nedelcu

Echipa II:  Marius Prundaru, Ileana Bocanciu

Echipa III:David Mălăuț, Gianina Porojan, Corina Cernat, Călina Cernat (15 ani), Clara Cernat (10 ani).

Scop: Sărbătorirea "Zilei Internaționale a Muntelui"

Obiective: 

1)    Traversarea masivului Leaota pe vechiul marcaj cruce roșie

2)    Marcarea traseului cu cruce roșie în porțiunea de pădure tânără pănă în culmea Rătei la stână

3)    Petrecerea week-end-ului împreună cu prietenii

Descriere:

Echipa I, formată din Mihai, Nini, Gigi, Maria, Oana și Dragoș a sosit la Fieni cu trenul, la ora 17: 20. I-am condus la microbuz, aducând-o și pe Cătălina care era deja la mine și le-am urat "drum bun" și "vreme frumoasă" pentru a doua zi. M-am întors cam abătută acasă, îmi părea rău că nu pot urca cu ei, dar Marius nu venise încă de la școală și în plus, copiii erau cam răciți și nu-i puteam lăsa...

Am aflat apoi, că au ajuns la cabana Leaota destul de târziu (20: 45), noroc că Gică venise devreme și făcuse focul în anexă, unde au dormit, dar nu prea mult și nici prea bine dar ieftin (50.000 lei). La 6: 00 s-a dat startul și s-a parcurs creasta până în Vârful Leaota (2133 m) pe o vreme superbă dar cu vânt puternic. Cei opt temerari au ajuns pe vârf între 10: 00 și 10: 30 și după ce au făcut pozele de protocol, au coborât pe Culmea Rătei au făcut un popas la stână unde au mâncat, după care s-au întâlnit cu...noi.

Eu și Marius, am plecat sâmbătă dimineață, înainte de a se trezi copiii, pentru că sigur ar fi plâns să meargă și ei, ajungând la Tabăra Cerbu la ora 9: 00, unde am lăsat vorbă că ne întoarcem în jurul orei 16: 00, să ne încălzească o cameră. Ne-am continuat apoi traseul până la Cantonul Brătei (drumul forestier spre canton era aproape complet înghețat, noroc că nu sunt pante, altfel nu știu cum am fi putut ajunge cu mașina...).

De la canton am plecat la 9: 45, după ce ne-am echipat cu vopsea, pensule, topor, joagăr, ceva mâncare și un pulover de rezervă (inspirație maximă!). Am trecut prin curtea cabanei de vânătoare Brătei, și după ce am traversat pârâul, am început urcușul susținut, urmărind crucea roșie, marcaj făcut tot de noi, în mai multe etape, acum câțiva ani. În unele porțiuni el lipsește, e adevărat, dar traseul urmează matematic creasta și culoarul prin pădure este atât de evident încât e imposibil să te încurci în aceste zone. Unde ar putea fi probleme, pe vreme rea, marcajul apare de la sine, fără a fi nevoie să-l cauți. Am sosit la locul unde trebuia să începem treaba, exact peste o oră de mers, în ritm normal, dar fără bagaje grele. Zona arată cam așa: poteca ar vrea să continue firesc, pe creastă, dar se afundă într-o pădurice tânără, greu de străbătut, mai ales cu bagaj. În stânga, pădure bătrână și deci mai rară, în dreapta același lucru. Am făcut un popas și am mâncat ceva, fără să știm (nu prea e semnal în această zonă) că la mai puțin de o oră de mers, colegii noștri făceau același lucru în stâna din Rătei. La 11: 00 ne-am apucat de lucru. Cunoscând bine locul, am început să facem crucile cu roșu prin dreapta. Poteca destul de vizibilă, coboară prin pădure și după circa 10 minute de mers, revine la vechiul marcaj, din care a rămas doar o singură cruce pe o placă de tablă. Aici ne-am întâlnit cu echipa II, care cobora cam rebegită, din creastă. Au rămas cu noi doar Nini și Gică, (restul au coborât spre cantonul Brătei și mai departe la Cerbu), mai mulți nici nu am fi avut ce face, pentru că nu aveam decât două pensule și două cutii de vopsea (oferite de firma EUROGAS Fieni - le mulțumim și pe această cale). Ei au tăiat uscăturile din drum, și au pregătit scoarța copacilor pentru a putea fi aplicat marcajul. Am urcat "țoța" tot prin dreapta, pe poteca folosită de ciobani, destul de bine conturată. Vântul începuse să se întețească și pădurea vuia sinistru. Deja ne înghețaseră mâinile pe pensule dar nu ne-am dat bătuți și am ieșit în culme, chiar în șaua în care se află stâna Rătei. Am marcat foarte clar intrarea în pădure, pentru a fi găsită cu ușurință de cei care vin dinspre vârful Leaota, apoi am mers până la stână, bucurându-ne de soarele care ne răsfăța aici.

Ne-am întors și am dat și cu alb, câte zece cruci fiecare, pentru că mai mult nu puteai să ții mâna pe cutie și pe pensulă. Nu era atât frig, cât mai ales vânt, care ne pătrundea prin toate fibrele corpului. Din această cauză, poate că crucile nu au ieșit atât de "artistice" pe cât le facem noi de obicei, dar cu siguranță sunt suficiente pentru ca nimeni  să nu se mai rătăcească în această porțiune. În sfârșit, la 15: 30, eram din nou la locul de unde am început să marcăm, iar la 16: 30 la cantonul Brătei, după ce am pictat 100 de semne (98 de cruci și 2 săgeți), mulțumiți de treaba făcută. La 17: 30 ne întâlneam cu echipa II și echipa III, în camera încălzită, la o țuică fiartă și o ciorbă grozavă oferită de personalul Taberei Cerbu (Dumnezeu să le țină obiceiul, că ne-a mers la inimă chiar dacă ne-a trecut prin stomac...). Seara s-a prelungit ca de obicei la Chindia, în jurul chitarei, cu cântece și veselie. Duminică dimineață, după micul dejun, cei mai mulți au plecat într-un traseu pe Valea Ialomiței în sus. Au urcat până în Cheile Orzei, după care, trecând prin Cariera Lespezi, au coborât la Tabăra Vânătorul pe "granic" și au revenit la Cerbu la ora 13: 00. Noi ceilalți, Ileana, Marius și Nini ne-am mulțumit cu un traseu mai scurt, până la "piscul cu steag" cum l-am numit, ce străjuiește Tabăra Cerbu, de dincolo de Ialomița.

     

Geanina ne-a urmărit doar cu privirea, întrucât bebelușul pe care-l poartă în pântece nu prea era dornic de ascensiuni atât de temerare.

Luându-ne rămas bun de la gazdele noastre, ne-am întors acasă, mulțumiți că am sărbătorit cum se cuvine "Ziua Internațională a Muntelui"!

 

Ileana Bocanciu - A. T. Chindia Târgoviște

Autor: Ileana Bocanciu
Înscris de: Ileana Bocanciu
Vizualizări: 6488, Ultima actualizare: Marți, 14 Dec 2004



Legaturi cu Ghidul Montan:
Muntii LEAOTA  
Comentariu
Corneliu Negulescu Corneliu Negulescu, Joi, 16 Dec 2004, 19:50

Aaaa, voi dormi linistit in seara asta stiind ca data viitoare, dupa circa o ora de urcat(nu foarte usor, atentie!!!), voi putea continua drumul pe cruce rosie catre Vf. Leaota!
Inca o data felicitari celor ce intreprind asemenea actiuni!

Comentarii pentru acest articol
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii



© Copyright 1999-2019 www.alpinet.org