Alpinet Hărți Montane Ghid Turistic Cluburi Montane IIC Salvamont
   Caută      site găzduit gratuit de Alpinet.org - ghidul tău montan   
Liste Alpinet - alpinet2k

De la: Dinu Mititeanu <d...@cluj.astral.ro>
Data: Miercuri, 30 Iul 2008, 13:07
Subiect: Re: [a] Denumire in Fagaras
partheniu cezar wrote:
>
>
> Intrebarea mea ar fi urmatoarea: Care e denumirea
> corecta?
>




Vacarea-Vacaria, Tigaile-Tzigaile, Laita-Laitza... si multe altele se
pot lamuri doar stand de vorba cu oamenii locului. Stiu sigur ca
localnicii de la poalele Fagarasilor pronunta Laita, fara diacritice,
dativul e cu diacritice t- tz: Laitzii, ca si Pojorta-Pojortzii,
Sarata-Saratzii.

Recent in Ciucas doi ciobani mi-au spus Tzigai- de la rasa de oi cu
acelasi nume. -"Domnii stiu de tigaile de la bucatarie ale nevestelor,
nu cunosc rasele de oi"....

Locurile unde pasc sau sunt stane de vaci se numesc cand Vacarie sau
vacarishte (a cu diacritice si accent pe i). Dar sigur exista si
denumirea Vacarea- primula cu "caciula", accentul pe al 2- lea a.
Doar un om mai vechi al locului ne poate lamuri cum e corect acolo.

DAR! Uneori au preluat si ei termeni de la noi. Un ex. Mergand
candva din statiunea Muntele Baisorii spre rezervatia Scaritza-Belioara
si salutandu-l pe un muntean, m-a intrebat: "mergeti la Scarisoara?".
-"Da, bade, dar eu stiu ca-i spuneti Scaritza!" - "Da, asa o stim noi,
dar domnii ne intreba de Scarisoara!". Si mai adaug ca aceasta
denumire gresita de Scarisoara din unele harti si ghiduri i-a derutat pe
unii. Cand faceam marcaje pe acolo, m-a intrebat un turist: -"Mai avem
mult pana la Ghetar?"

Asa ca nu cautati adevarul in carti si harti, ci acolo!

Dinu Mititeanu PS. O alta confuze de o litera pe care am intalnit-o de
cateva ori (dar nu di Fagarasi!): cazac in loc de cazahi. Caci
alpinistii din Kazahstan sunt cazahi, chiar daca unii sunt de
nationalitate rusi! Cazacii sunt rusi din regiunea Volga-Don.
Mesajele sunt preluate ca atare de la sursele menționate.
Nu ne asumăm nici o responsabilitate pentru forma și conținutul lor.

Alte mesaje din aceeași discuție:
SubiectAutorData
 Re: [a] Prez + questionspartheniu cezar29 Iul 2008
   Re: [a] Prez + questionsgrig29 Iul 2008
   Re: [a] Prez + questionsDinu Mititeanu30 Iul 2008
     [a] Denumire in Fagaras (fost: Prez +...partheniu cezar30 Iul 2008
       Re: [a] Denumire in FagarasDinu Mititeanu30 Iul 2008
   Re: [a] Prez + questionsRazvan30 Iul 2008

Legături cu Ghidul Montan:
Muntii FAGARASULUI  
Muntii LATORITEI  
Muntii ANINEI si Munceii DOGNECEI  


O poză: [N-am găsit]

Un articol: [N-am găsit]

Un traseu:
Vidra-Hotel Tranzit-Piriul Pietrele Vidrutei-Stina Pietrile-Saua Pietrile-Piriul lui Tocan-Stina Petrimanu-Lacul Petrimanu-Complexul Turistic Tudor Petrimanu
Traseu: accesibil, dificil iarna Marcaj: cruce roșie Durata: 3-4 ore



Pentru turiștii aflați în stațiunea Vidra cele mai accesibile trasee se află în Munții Latoriței și se pot realiza fie prin traversări ale culmii principale, fie sub forma unor circuite cuprinzînd sectoare importante din acești munți. Traseul de maî sus reprezintă o traversare a munților Latoriței sau de abordare a Munților Căpățînii.

Pornim din fața hotelului ,,Tranzit", aflat în fază de finisare, și ne îndreptăm spre sud, unde sus, pe culme, vom observa stîncăriile Vîrfului Pietrile ca și șaua care îl separă de vîrful masiv al Purului. Străbatem șoseaua de contur a lacului Vidra pînă la intersecția cu drumul spre Voineasa. Vom merge însă înainte, cotind apoi spre vest pentru a ocoli ramura Vidruța a lacului Vidra. Ne vom deplasa astfel circa 2 km de la intersecție, evitînd drumurile forestiere ce urcă pe pîraiele Mogoșelul și Mogoșu, afluenți ai Vidruței.

Inainte de a ajunge la pîrîul Pietrile (se mai numește și Pietrele Vidruței și este însoțit de un drum forestier) remarcăm poteca largă ce urcă versantul dinspre sud. În apropiere se află și un indicator metalic cu o săgeată ce ne îndrumă pînă în Șaua Pietrile (marcaj cruce roșie, 1½ oră). Incepem urcușul pe poteca ce pătrunde în pădurea de molid. La început panta e mare, dar treptat se micșorează și astfel urcușul devine mai plăcut. Străbatem o tăietură de pădure (atentie la marcaj!), ținînd direcția sud și apoi urcăm din nou în pădure. După circa o oră și jumătate ieșim în golul alpin Pietrile, în apropierea stînei cu același nume. Străbatem în urcuș ușor vegetația bogată din jurul stînii și poposim în Șaua Pietrile. Din acest punct avem o frumoasă priveliște spre nord către Munții Lotrului și spre lacul Vidra. Se pot observa de aici înălțimile Cindrelului ca și Munții Sebeșului ce se pierd în zare spre nord-vest.

De aici există două variante de coborîre la Petrimanu. Una din ele urmărește poteca ce se abate spre sud-est pe marginea pădurii, coborînd treptat și unindu-se cu cea de la stîna din Boarneșu, pentru a urma Pîrîul lui Tocan pînă la Lacul Petrimanu și de acolo pe malul stîng pe drumul forestier pînă spre coada lacului. Trecerea peste baraj este imposibilă.

Cea de-a doua variantă urmează poteca ce se îndreaptă spre sud-vest, traversează Pîrîul lui Tocan și urmează culmea Muntelui Petrimanu. Poteca, marcată cu cruce roșie, trece în continuare pe lîngă grupul de stîne Petrimanu, apoi străbate culmea lungă, în coborîș ușor, dînd drumețului posibilitatea să vadă Vîrful Micaia, cu circul glaciar Pristos, aflat dincolo de Latorița, spre sud, ca și adîncitura Curmăturii Oltețului. In continuare, poteca pătrunde în pădure și coboară în serpentine dese prin pădurea de molid și mai jos de fag și paltin cu arbori seculari, ajungînd pe malul lacului Petrimanu. De acolo ne vom îndrepta spre coada lacului pe drumul forestier, traversăm un pod de beton și, ocolind lacul, ajungem la cabana Petrimanu.


 



Comentarii
De Dan Loghin - publicat Joi, 31 Iul 2008, 16:27
Corect. Numai in astfel de cazuri sunt (si eu) conservator/"conservant" convins.
De Serban Leoca - publicat Joi, 31 Iul 2008, 16:10
Nuantare binevenita, domnule Loghin. Ca si dumneavoastra, sunt convins ca e adeseori dificil de gasit numele cel mai potrivit si ca, probabil, orice incercare de a formula criterii aplicabile in orice situatie e riscanta. Dar ele, criteriile, trebuie cautate si numele alese cu grija.

Problema semnalata de mine e punctuala, determinata. In mai multe reportaje si descrieri de trasee din Scarita-Belioara, de exemplu http://alpinet.org/main/articole/show_ro_t_circuitul-rezervatiei-scaritabelioara_id_1720.html, autorii il citeaza pe domnul Dinu Mititeanu ca sugerand numele de care pomeneam. Cunoscand convingerile domniei sale, mi se pare ciudat si as dori sa aflu "de la sursa" de ce recomanda dansul acest nume, sau, daca nu il recomanda, sa cerem autorilor sa nu-l mai foloseasca.

E binevenita o discutie argumentata pentru a alege pentru varful in cauza numele de Negrila, sau pe cel de Varful Negru, sau un altul. Dar cand aceste nume exista, ce ne-ar putea determina sa creem un altul, pe care niciun localnic nu l-a folosit vreodata, si sa-l propunem ca alternativa?
De Dan Loghin - publicat Joi, 31 Iul 2008, 13:18
Permiteti-mi o nuantare la expresia dvs. "Acele denumiri sunt corecte pe care oamenii locului le folosesc din vechime.". In mare asa si este, desi exista multe stilciri din necunoastere. Denumirea "cea mai" corecta se bucura si de o semnificatie locala a numelui. Deci numele trebuie sa insemne ceva, in particular "sa aduca aminte" despre ceva: situatie, posesie, eveniment special etc.

De multe ori insa "acei oameni" pot fi de etnie diferita, limbi diferite, intentii diferite, culturi si pregatiri diferite si, mai ales, scopuri diferite.

Trecerea unui nume de la un grup la altul (de exemplu de la romani la maghiari si/sau invers) pierde mult din semnificatia originala.

Exsita unele "reguli". Nu sunt peste tot acceptate si ca atare folosite. Este cazul Tigailor/Tzigailor. Datoram dnei Rodica Maria Niculescu impunerea "prestigioasa" a unei atari greseli. De la inaltimea unui ghid turistic pe vremea cind nu existau practic si alte (re) surse.

Ca si semnificatie, btw, Negrila trimite la altceva decit vf. Negru.:-)
De Serban Leoca - publicat Joi, 31 Iul 2008, 10:26
"Asa ca nu cautati adevarul in carti si harti, ci acolo!"



Cunosc opinia dumneavoastra, domnule Mititeanu, in aceasta privinta si o consider intemeiata. Acele denumiri sunt corecte pe care oamenii locului le folosesc din vechime.



Dar tocmai de aceea, si pentru ca ati adus vorba de Scarita, vreau sa va spun ca inteleg greu ratiunea pentru care sugerati denumirea de "Trambulina lui Kalman" pentru un varf al Scaritei care are denumirea lui traditionala. Pentru ce un nou nume? Si ce nume! Mi se pare ca nu se potrivesc cu muntele acela nici neologismul si nici incercarea de a rememora tristul eveniment al unei sinucideri - ca mi se pare ca despre asta e vorba. Nu e mai frumos Negrila sau Varful Negru?
Comentarii pentru acest mesaj
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii




© Copyright 1999-2020 www.alpinet.org