Alpinet Hărţi Montane Ghid Turistic Cluburi Montane IIC Salvamont
   Caută      site găzduit gratuit de Alpinet.org - ghidul tău montan   
Liste Alpinet - alpinet2k

De la: Alin Ciprian Ciula <a...@alcatel-lucent.com>
Data: Marţi, 26 Oct 2010, 15:29
Subiect: [a] Re: [Mediu] arie naturala protejata agresata
Salutare Codruta,

Intr-adevar agresiunile de pana acum ale enduristilor, cat si taierile
executate de diferiti subcontractori Romsilva pot fi considerate
'marunte', in comparatie cu ce 'dezvoltari' se planuiesc in Tarcu.

Deocamdata avem trei astfel de planuri, mari si late...

1.) PUZ cu Parc de eoliene pe Muntele Mic... acordul de mediu a fost dat
de APM-CS in 2009, instanta urmeaza sa se pronunte despre legalitatea lui.

2.) Planul unui domeniu schiabil pe Nedeia, cu capacitate de cateva mii
de persoane si cu restaurant in varf la 2000m - proiectul este gata, iar
investitorul este in faza contractarii SIMului (cu EA).

3.) Planurile hidrotehnice ale anilor 70-80 au fost revigorate (se pare)
de fondurile europene.
Se preconizeaza executarea unei a 4-a captari (probabil cu acumulare de
apa) exact in Rezervatia Sucu-Olteana (botanica)... vezi schema
amenajarilor hidro propuse atasata (barajele de la Zervesti, Maru si
Rusca-Teregova sunt finalizate).
Actualmente, barajul de la Rusca-Teregova fiind terminat, se executa
galerii pe sub munte pentru a capta Raul Lung si Raul Alb de la N de
acumulare, in stilul celor practicate in Retezat.

Tarcu este una dintre cele mai 'vizate' arii protejate (de catre
investitori). Sa fie oare prea multa frunza verde in judet?!

Detalii pe personala.

Alin Ciula
http://www.tarcu.ro



On 26/10/2010 13: 04, Asociatia ARIN wrote:
> Buna, tuturor,
>
>
> Le multumesc MULT celor care mi-au scris pana acum - constat, insa, ca in mesajul anterior n-am estimat bine situatia (sau ca m-am exprimat ambiguu).
>
>
> 1. Cand spun "agresata" ma refer la "agresiuni grave", adica greu de remediat - despaduriri masive, constructii aiurea, chestii de genul asta. Faptul ca niste cocalari isi pun gratarele pe unde nu trebuie si lasa gunoaie (pe care niste "ecologisti" le aduna constiincios, ca sa faca loc pentru altele noi) este o "agresiune", intr-adevar insa nu una greu de remediat. Fenomenul "enduro" in crestere ar reprezenta o "agresiune" (mai ales potentialul distrugator pe termen lung, in special in zonele alpine, mai "fragile";) intr-adevar, insa este mai greu de vazut. O porcarie precum la Taul Stiol este suficient de vizibila insa pentru un "profan" nu prea este usor de inteles.
>
>
> "Agresiunea" ar trebui sa aiba potential de a schimba pe termen lung peisajul (prin "peisaj" intelegand eventual chiar si "functionalitatea" zonei - adica faptul ca oamenii pleaca, se schimba specificul cultural, culturile agricole, ocupatiile traditionale etc.). Nu ma refer neaparat si musai si numai la "biodiversitate".
>
>
> 2. V-as ruga sa precizati si locul / zona, nu sa-mi dati nume generale (pe care le stiu si eu, de fapt). D. ex. "Parcul National X, versantul cutare km Y cum mergi dinspre... inspre... - se petrece cutare chestie" sau "se preconizeaza cutare mizerie" (un exemplu ar fi cu Maretele Programe Superschi - dar sa fie macar informal nominalizate locurile de partie - sau vestita -!!! - "statiune Padis" sau, na! "schitul de pe Ceahlau".
>
>
> N-as dori decat MAXIMUM 3, in functie de cum credeti voi ca ar fi "impactul" mai mare pentru cine le-ar vedea - si nu foarte greu de accesat (cu mijloace motorizate, scuze!:(- din pacate asta e situatia deocamdata...:(
>
>
> Va multumesc mult, inca o data!
>
>
> Codruta
>
>
> From: Asociatia ARIN
>
>
> Buna, tuturor,
>
>
> M-ar interesa (dintr-un motiv pe care il veti afla mai tarziu, daca o binevoi sa ramana valabil) care arii naturale protejate considerati voi ca ar fi pe primele 3 locuri din punct de vedere al agresiunilor asupra lor. Si, din pacate, m-ar interesa si ca acele agresiuni sa fie FOARTE vizibile si relativ usor de accesat (chiar si de catre indivizi mai burtosi sau de catre persoane mai fitzoase). Zic "din pacate" pentru ca este posibil ca acele arii mai "vizibil agresate" sa nu fie neaparat si "cele mai agresate"...
>
>
> Multumesc mult tuturor celor care isi vor oferi din timpul lor, pentru a da niste raspunsuri!:)
>
>
> Codruta
>
> ---
> www.povestind-braila.ro
>
> Al. Cinematografului 2, Bl. H3, Sc. 2, Ap. 27
> 810271 Braila
> tel. 0740.026091
> _______________________________________________
> Lista mediu@ngo.ro este intretinuta de Strawberrynet (www.ngo.ro)
>
> Pentru a nu mai primi mesaje de la aceasta lista va rugam trimiteti un mesaj la
> mediu-request@ngo.ro cu subiectul: unsubscribe
> Pagina info a listei:
> http://ngo.ro/mailman/listinfo/mediu_ngo.ro
Mesajele sunt preluate ca atare de la sursele menţionate.
Nu ne asumăm nici o responsabilitate pentru forma şi conţinutul lor.


Legături cu Ghidul Montan:
Muntii LATORITEI  


O poză: [N-am găsit]

Un articol: [N-am găsit]

Un traseu:
Complexul Turistic Tudor Petrimanu-Curmatura Oltetului-Lacul Galbenu-Izvorul Stina Galbenu-Muchia Borcei-Saua Stefanu-Muntele Carbunele-Lacul Cilcescu-Obirsia Lotrului
Traseu: greu, interzis iarna Marcaj: parţial bandă galbenă, triunghi roşu, cruce roşie Durata: 7-8 ore



La Obîrşia Lotrului se poate ajunge de la Petrimanu şi pe acest traseu vizitînd lacul Cîlcescu, aflat la izvoarele Lotrului. Traseul iese, în partea finală, din cuprinsul Munţilor Latoriţei, trecînd în Parîng, dar considerăm că este unul dintre cele mai frumoase care se pot parcurge în zonă. De la Petrimanu ne vom îndrepta spre coada lacului de acumulare pe şosea, apoi urmăm şoseaua care însoţeşte albia Latoriţei, evitînd drumul forestier care se ramifică spre stînga, urcînd la Curmătura Olteţului. După circa 4 km de urcuş uşor pe drumul bolovănos, ajungem la lacul de acumulare Galbenu, situat la 1 304 m altitudine. Apele acestui lac sînt conduse gravitaţional printr-o galerie pînă în lacul Vidra. De pe baraj zărim silueta ascuţită a Vf. Muntinu Mic (2062 m), profilat spre apus. În continuare, urmăm drumul forestier de pe malul drept, trecem de pîrîul Igoiu şi de izvorul Stîna Galbenu, apoi, după cîteva sute de metri, traversăm pîrîul Urdele pe o punte improvizată şi ajungem la un canton forestier. Menţionăm că unii localnici cunosc acest pîrîu sub numele de pîrîul Cioara, denumire inexactă, Cioara fiind afluent al văii Urdele, aproape de izvoarele acesteia.

De aici înainte se cere multă atenţie în orientare, căci poteca nu e prea clară. Traversăm Latoriţa printre bolovani, pe o punte improvizată şi urmăm poteca ce însoţeşte pîrîul Coasta Bengîi pînă la cantonul silvic situat pe malul său drept. De la canton (acum prăbuşit), începem urcuşul muchiei Borcei pe o potecă largă ce abordează panta în serpentine. Urcăm astfel o diferenţă de nivel de peste 200 m şi ieşim pe un mic platou, într-o rarişte a pădurii tinere. De aici înainte urcuşul e foarte uşor, panta terenului fiind mică. Treptat poteca se îndreaptă spre nord-vest ajungînd la un vechi canton forestier. În continuare, depăşind stîna aflată la liziera pădurii, poteca se racordează la drumul carosabil de culme Valea Măceşului-Ştefanu pe care îl vom urma spre vest pînă în Şaua Ştefanu, lăsînd privirea să alerge în ţinuturile de vis de la izvoarele Latoriţei de vest.

Din Şaua Ştefanu ne îndreptăm spre sud pe drumul de culme (D.N. 67 C) ce trece peste muntele Cărbunele, ocolind căldarea glaciară a Muntinului. Abruptul căldării şi micile lacuri glaciare ce constituie nucleul unei rezervaţii naturale, pe cale de constituire, ne vor reţine atenţia cu peisajul lor deosebit. Spre est admirăm valea glaciară Muntinu. In dreptul buclei întinse pe care o face şoseaua spre est, catre Vf. Muntinu Mic, o vom părăsi îndreptîndu-ne spre sud-vest pe o cărăruie abia ghicită în iarbă. Ne vom deplasa pe la poalele vîrfurilor lezeru (2157 m) şi Mohoru (2337 m), ocolind căldarea lezeru, în care îşi oglindeşte apele lacul cu acelaşi nume aflat în fază înaintată de colmatare. Ajungem în continuare într-o şa largă, după străbaterea căreia ne îndreptăm spre nord pe muchia Cîlcescu.

De pe muchia Cîlcescu se deschide priveliştea căldării glaciare complexe Cîlcescu, cu lacurile sale neasemuit de frumoase. Coborîrea la lacul Cîlcescu se face fie prin Hornul Lacurilor (marcaj triunghi roşu, deteriorat), fie pe o cărăruie situată mai la nord. Străbatem povîrnişul abrupt, printre tufe de jnepeni şi lespezi instabile, ajungînd mai întîi în căldarea mijlocie ce adăposteşte lacurile Vidal şi Pencu (nume date de Emm. de Martonne în cinstea profesorilor săi), iar apoi coborîm pe lîngă un pîrîu vijelios (emisarul lacului Vidal) şi ajungem pe malul lacului Cîlcescu.

După odihna reconfortantă, în timpul căreia am privit săriturile jucăuşe ale păstrăvilor, ne vom îndrepta spre Obîrşia Lotrului pe poteca marcată cu cruce roşie ce urmează izvorul principal al Lotrului, care porneşte din lac. Coborîm rapid pe poteca ascunsă în jnepeni şi ieşim la confluenţa cu pîrîul Zănoaga. Traversăm valea şi intrăm în pădurea de molid pe o potecă largă. Trecem din nou Lotrul, devenit acum şuvoi puternic, pe o punte de buşteni şi ajungem la capătul drumului de tractor, pe care îl urmăm mai departe spre nord. Drumul de tractor se continuă în albia Lotrului cu un drum forestier ce ne va duce pe sub tăietura de pădure de pe Huluzu spre Podul Ştefanului, unde se racordează la DN 67 C Novaci-Sebeş. Mai sînt de străbătut încă 4 km pe acest drum pînă la cabana Obîrşia Lotrului.


 



Comentarii
De Adrian Rosca - publicat Vineri, 19 Nov 2010, 11:28
Mentalitate de oficial roman in anul 2010:



Mihai David, director Hidroelectrica: "De când am preluat conducerea companiei (2009 - n.r.) m-am gândit că mai inteligent decât să vinzi microhidrocentralele este să le retehnologizăm şi să le operăm fără personal. România încă mai are potenţial să dezvolte hidrocentrale de putere medie. Cred că este nevoie ca Ministerul Mediului să ne permită să intrăm în zone protejate pentru a valorifica potenţialul energetic. Din simbioza între ministerele Mediului şi Economiei nu putem murim de foame perfect sănătoşi", a afirmat David.



El a adăugat că din cauza restricţiilor de mediu compania nu poate valorifica potenţialul hidroenergetic. (...) Sunt oameni foarte sârguincioşi care au grijă ca în zonele protejate să nu intre nimeni. Cred că le protejăm pentru o altă naţie sau pentru alt mileniu", a continuat David.



Potrivit lui David, Hidroelectrica nu poate realiza hidrocentrala Islaz de pe râul Olt, deoarece "cineva a văzut două specii de păsări acum doi ani, dar pe care nimeni nu le-a mai văzut de atunci. De ani de zile ne chinuim să obţinem avizele să începem să lucrăm la acea centrală. Astfel de lucruri se întâmplă în mai multe locuri de ţară".
De Adrian Rosca - publicat Joi, 18 Nov 2010, 21:21
Lucrarile hidro mentionate reprezinta parte a amenajarii hidroenergetice Bistra-Poiana Marului-Ruieni-Poiana Rusca incepute in anul 1981. Pana in prezent s-au finalizat barajul Poiana Marului cu centrala Turnu Ruieni, aducţiune principală, nod presiune şi galerie de fugă Turnu Ruieni, acumulare si microhidrocentrala Zerveşti, aductiunea secundara Sebesel-Ruieni, barajul Poiana Ruscă cu centrala Raul Alb, nod presiune, aductiune principală si galerie de fugă. In faza avansata de executie sunt aductiunile secundare Marga-Poiana Marului si Valea Craiului-Sebesel si bazinul de linistire (polderul) Raul Lung, iar aductiunile Bistra Bucovei-Marga si Raul Lung-Poiana Rusca au fost atacate de curand.



Ce-i mai grav este ca proiectata etapa a III-a a amenajarii hidroenergetice mai sus mentionate a ramas in picioare (http://www.caransebes.ro/Hidroconstructia/lucrari.htm), aceasta presupunand construirea unui baraj pe valea Sucului si o extinsa retea de aductiuni care ar perturba grav mediul. Cred ca ar merita din plin sa luptam ca aceasta etapa sa ramana doar pe hartie.
Comentarii pentru acest mesaj
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii




© Copyright 1999-2020 www.alpinet.org