Alpinet Hărți Montane Ghid Turistic Cluburi Montane IIC Salvamont
   Caută      site găzduit gratuit de Alpinet.org - ghidul tău montan   
Liste Alpinet - alpinet2k

De la: Alin Ciprian Ciula <a...@alcatel-lucent.com>
Data: Marți, 26 Oct 2010, 15:29
Subiect: [a] Re: [Mediu] arie naturala protejata agresata
Salutare Codruta,

Intr-adevar agresiunile de pana acum ale enduristilor, cat si taierile
executate de diferiti subcontractori Romsilva pot fi considerate
'marunte', in comparatie cu ce 'dezvoltari' se planuiesc in Tarcu.

Deocamdata avem trei astfel de planuri, mari si late...

1.) PUZ cu Parc de eoliene pe Muntele Mic... acordul de mediu a fost dat
de APM-CS in 2009, instanta urmeaza sa se pronunte despre legalitatea lui.

2.) Planul unui domeniu schiabil pe Nedeia, cu capacitate de cateva mii
de persoane si cu restaurant in varf la 2000m - proiectul este gata, iar
investitorul este in faza contractarii SIMului (cu EA).

3.) Planurile hidrotehnice ale anilor 70-80 au fost revigorate (se pare)
de fondurile europene.
Se preconizeaza executarea unei a 4-a captari (probabil cu acumulare de
apa) exact in Rezervatia Sucu-Olteana (botanica)... vezi schema
amenajarilor hidro propuse atasata (barajele de la Zervesti, Maru si
Rusca-Teregova sunt finalizate).
Actualmente, barajul de la Rusca-Teregova fiind terminat, se executa
galerii pe sub munte pentru a capta Raul Lung si Raul Alb de la N de
acumulare, in stilul celor practicate in Retezat.

Tarcu este una dintre cele mai 'vizate' arii protejate (de catre
investitori). Sa fie oare prea multa frunza verde in judet?!

Detalii pe personala.

Alin Ciula
http://www.tarcu.ro



On 26/10/2010 13: 04, Asociatia ARIN wrote:
> Buna, tuturor,
>
>
> Le multumesc MULT celor care mi-au scris pana acum - constat, insa, ca in mesajul anterior n-am estimat bine situatia (sau ca m-am exprimat ambiguu).
>
>
> 1. Cand spun "agresata" ma refer la "agresiuni grave", adica greu de remediat - despaduriri masive, constructii aiurea, chestii de genul asta. Faptul ca niste cocalari isi pun gratarele pe unde nu trebuie si lasa gunoaie (pe care niste "ecologisti" le aduna constiincios, ca sa faca loc pentru altele noi) este o "agresiune", intr-adevar insa nu una greu de remediat. Fenomenul "enduro" in crestere ar reprezenta o "agresiune" (mai ales potentialul distrugator pe termen lung, in special in zonele alpine, mai "fragile";) intr-adevar, insa este mai greu de vazut. O porcarie precum la Taul Stiol este suficient de vizibila insa pentru un "profan" nu prea este usor de inteles.
>
>
> "Agresiunea" ar trebui sa aiba potential de a schimba pe termen lung peisajul (prin "peisaj" intelegand eventual chiar si "functionalitatea" zonei - adica faptul ca oamenii pleaca, se schimba specificul cultural, culturile agricole, ocupatiile traditionale etc.). Nu ma refer neaparat si musai si numai la "biodiversitate".
>
>
> 2. V-as ruga sa precizati si locul / zona, nu sa-mi dati nume generale (pe care le stiu si eu, de fapt). D. ex. "Parcul National X, versantul cutare km Y cum mergi dinspre... inspre... - se petrece cutare chestie" sau "se preconizeaza cutare mizerie" (un exemplu ar fi cu Maretele Programe Superschi - dar sa fie macar informal nominalizate locurile de partie - sau vestita -!!! - "statiune Padis" sau, na! "schitul de pe Ceahlau".
>
>
> N-as dori decat MAXIMUM 3, in functie de cum credeti voi ca ar fi "impactul" mai mare pentru cine le-ar vedea - si nu foarte greu de accesat (cu mijloace motorizate, scuze!:(- din pacate asta e situatia deocamdata...:(
>
>
> Va multumesc mult, inca o data!
>
>
> Codruta
>
>
> From: Asociatia ARIN
>
>
> Buna, tuturor,
>
>
> M-ar interesa (dintr-un motiv pe care il veti afla mai tarziu, daca o binevoi sa ramana valabil) care arii naturale protejate considerati voi ca ar fi pe primele 3 locuri din punct de vedere al agresiunilor asupra lor. Si, din pacate, m-ar interesa si ca acele agresiuni sa fie FOARTE vizibile si relativ usor de accesat (chiar si de catre indivizi mai burtosi sau de catre persoane mai fitzoase). Zic "din pacate" pentru ca este posibil ca acele arii mai "vizibil agresate" sa nu fie neaparat si "cele mai agresate"...
>
>
> Multumesc mult tuturor celor care isi vor oferi din timpul lor, pentru a da niste raspunsuri!:)
>
>
> Codruta
>
> ---
> www.povestind-braila.ro
>
> Al. Cinematografului 2, Bl. H3, Sc. 2, Ap. 27
> 810271 Braila
> tel. 0740.026091
> _______________________________________________
> Lista mediu@ngo.ro este intretinuta de Strawberrynet (www.ngo.ro)
>
> Pentru a nu mai primi mesaje de la aceasta lista va rugam trimiteti un mesaj la
> mediu-request@ngo.ro cu subiectul: unsubscribe
> Pagina info a listei:
> http://ngo.ro/mailman/listinfo/mediu_ngo.ro
Mesajele sunt preluate ca atare de la sursele menționate.
Nu ne asumăm nici o responsabilitate pentru forma și conținutul lor.


Legături cu Ghidul Montan:
Muntii LATORITEI  


O poză: [N-am găsit]

Un articol: [N-am găsit]

Un traseu:
Vidra-Hotel Tranzit-Piriul Pietrele Vidrutei-Stina Pietrile-Saua Pietrile-Virful Puru-Canton Puru
Traseu: accesibil, dificil iarna Marcaj: parțial cruce roșie, bandă galbenă Durata: 5-6 ore



Ascensiunea Vîrfului Puru, al treilea ca înălțime din cuprinsul Munților Latoriței, se face cel mai ușor pe acest traseu care are în același timp caracterul unui circuit, în care drumețul urcă de la 1300 m la 2048 m, apoi coboară aceeași diferență de nivel.

Pînă în Șaua Pietrile traseul este comun cu traseul nr. 20. Ajunși în această șa vom admira priveliștile ce se deschid spre sud unde, în Curmătura Oltețului, se leagă Munții Parîng de lanțul Munților Căpățînii. Spre nord privirea se desfată pe spinările domoale ale Sărăcinurilor, ce se oglindesc în apele lacului Vidra. Din șa vom începe urcușul spre vîrf orientîndu-ne spre vest conduși de șoseaua de culme pe traseul căreia apare rar marcajul bandă galbenă. Spre nord se adîncește o căldare glaciară la baza căreia se zărește un minuscul canton silvic ce poate servi ca adăpost în caz de vreme rea.

După circa o jumătate de oră de urcuș, părăsim șoseaua ce se îndreaptă spre sud ocolind vîrful și abordăm piscul principal în urcuș direct printre tufe de smirdar și ienupăr. Treptat terenul pierde din panta înclinată devenind un platou întins și înierbat și în scurt timp ajungem pe vîrf. In fața noastră se intind largi privelști care ne imbie la popasuri prelungite. Spre vest se desfășoară căldările de la izvoarele Latoriței, iar dincolo de acestea se înalță meterezele stîncoase ale Parîngului. La nord de acestea vîrfurile rotunjite Miru și Bora contrastează prin calmul lor cu relieful zbuciumat al Parîngului. Inspre nord la poalele vîrfului, se deschide larga depresiune intramontană Puru în care sînt acumulate apele lacului Vidra, dincolo de care se înalță gheburile rotunjite ale unor vîrfuri din culmea Munților Lotrului. Deasupra lor se întinde, ca o linie perfect orizontală, vasta platformă de altitudine Larga-Tîmpa, iar în zare se ridică înălțimile Cindrelului: La nord-vest, privirea se pierde în zarea cețoasă a culmilor Munților Șureanu.

Către sud, dincolo de apa Latoriței, privirea întîlnește vîrfurile Igoiu, Galbenu și în depărtare Păpușa, cu circurile lor îndreptate spre nord. Dacă vom privi spre est în direcția din care am venit, vom remarca înălțimile stîncoase ale vîrfurilor Pietrile și Mogoșu, iar în spatele lor silueta masivă a Vîrfului Fratoșteanu Mare. La vreme de vară, liniștea tainică ce ne înconjoară ne este tulburată doar de sunetul tălăngilor de la numeroasele turme de oi care se mișcă încet pe spinările munților. Pentru a coborî la cantonul Puru, ne vom îndrepta de pe vîrf spre nord, coborînd ușor culmea domoală spre sttnele din Puru aflate la liziera pădurii. Trecem pe lîngă grupul de stîne și pătrundem în pădurea de molid pe poteca (lăsătoarea) ciobănească. De aici vom coborî mai bine de o oră prin întunecimea pădurii, arareori avînd posibilitatea de a zări prin rariștile de arbori elemente din peisajul munților situați dincolo de lacul Vidra. Ajungem apoi la cantonul silvic, situat mai sus de șoseaua de pe conturul lacului Vidra, într-un decor neîntrecut în frumusețe.

De la canton, ne vom îndrepta pe șoseaua de contur spre est și cale de aproape 4 km vom merge pînă la stațiunea Vidra, ale cărei vile cochete le vom zări în permanență dincolo de lac.


 



Comentarii
De Adrian Rosca - publicat Vineri, 19 Nov 2010, 11:28
Mentalitate de oficial roman in anul 2010:



Mihai David, director Hidroelectrica: "De când am preluat conducerea companiei (2009 - n.r.) m-am gândit că mai inteligent decât să vinzi microhidrocentralele este să le retehnologizăm și să le operăm fără personal. România încă mai are potențial să dezvolte hidrocentrale de putere medie. Cred că este nevoie ca Ministerul Mediului să ne permită să intrăm în zone protejate pentru a valorifica potențialul energetic. Din simbioza între ministerele Mediului și Economiei nu putem murim de foame perfect sănătoși", a afirmat David.



El a adăugat că din cauza restricțiilor de mediu compania nu poate valorifica potențialul hidroenergetic. (...) Sunt oameni foarte sârguincioși care au grijă ca în zonele protejate să nu intre nimeni. Cred că le protejăm pentru o altă nație sau pentru alt mileniu", a continuat David.



Potrivit lui David, Hidroelectrica nu poate realiza hidrocentrala Islaz de pe râul Olt, deoarece "cineva a văzut două specii de păsări acum doi ani, dar pe care nimeni nu le-a mai văzut de atunci. De ani de zile ne chinuim să obținem avizele să începem să lucrăm la acea centrală. Astfel de lucruri se întâmplă în mai multe locuri de țară".
De Adrian Rosca - publicat Joi, 18 Nov 2010, 21:21
Lucrarile hidro mentionate reprezinta parte a amenajarii hidroenergetice Bistra-Poiana Marului-Ruieni-Poiana Rusca incepute in anul 1981. Pana in prezent s-au finalizat barajul Poiana Marului cu centrala Turnu Ruieni, aducțiune principală, nod presiune și galerie de fugă Turnu Ruieni, acumulare si microhidrocentrala Zervești, aductiunea secundara Sebesel-Ruieni, barajul Poiana Ruscă cu centrala Raul Alb, nod presiune, aductiune principală si galerie de fugă. In faza avansata de executie sunt aductiunile secundare Marga-Poiana Marului si Valea Craiului-Sebesel si bazinul de linistire (polderul) Raul Lung, iar aductiunile Bistra Bucovei-Marga si Raul Lung-Poiana Rusca au fost atacate de curand.



Ce-i mai grav este ca proiectata etapa a III-a a amenajarii hidroenergetice mai sus mentionate a ramas in picioare (http://www.caransebes.ro/Hidroconstructia/lucrari.htm), aceasta presupunand construirea unui baraj pe valea Sucului si o extinsa retea de aductiuni care ar perturba grav mediul. Cred ca ar merita din plin sa luptam ca aceasta etapa sa ramana doar pe hartie.
Comentarii pentru acest mesaj
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii




© Copyright 1999-2020 www.alpinet.org