Alpinet Hărți Montane Ghid Turistic Cluburi Montane IIC Salvamont
   Caută      site găzduit gratuit de Alpinet.org - ghidul tău montan   
Liste Alpinet - alpinet2k

De la: Peter Lengyel <l...@yahoo.com>
Data: Marți, 6 Ian 2004, 20:14
Subiect: @ Muntii Rodnei
Modul de utilizare a resurselor naturale in zona
Parcului National Muntii Rodnei -
Rezervatie a Biosferei.

-Pareri ale unor localnici din Borsa si Moisei-

Emilian BURDUSEL
Peter LENGYEL
UNESCO Pro Natura


De ce? Unde? Cum? Pentru evaluarea nivelului de
constientizare (referitor la modul de utilizare al
resurselor naturale din PN Muntii Rodnei - RB) a
localnicilor din Borsa si Moisei ce locuiesc pe vaile
ce urca spre munte, pana spre marginea ariei
protejate, s-au folosit 10 intrebari (anexate) pe
marginea carora s-au purtat discutii libere. Pentru
efectuarea evaluarii s-au ales zonele cele mai
apropiate de munte, unde, totodata, locuiesc si
persoanele cele mai implicate in utilizarea resurselor
naturale, cum sunt vaile Fantana din Borsa-Complex,
Valea Repedea din Borsa (ziua 1), Valea Pietroasa din
Borsa si Izvorul Dragos din Moisei (ziua 2).

Cine? Cand? Pentru chestionarea localnicilor s-au
format doua echipe, care au colectat parerile, in data
de 18-20 decembrie 2003:
- Peter Lengyel (UNESCO Pro Natura) si Ioan Pop
(Agentia de Protectia Mediului - Baia Mare) (din a
doua zi a participat si Dumitru Istvan de la Clubul de
Speologie Montana - Baia Mare) si
- Emilian Burdusel (UNESCO Pro Natura) si Mircea
Tomoiaga (silvic, Borsa).
In perioada efectuarii acestor sondaje de opinie, am
avut mai multe discutii cu dl Ionica Pop, de la
Agentia de Protectie a Mediului din Baia Mare, precum
si cu Mircea Tomoioaga, de la Ocolul Silvic Borsa.
Datele primite de la ei sunt si ele incluse in acest
text.

Ce a rezultat? Urmeaza o sinteza a raspunsurilor
primite de cele doua echipe. Deoarece multe teme se
leaga complex intre ele, cum ar fi situatia animalelor
din zona, vanatoarea, braconajul etc, este imposibil
ca raspunsurile sa fie sintetizate foarte coerent, de
aceea rapunsurile complexe au fost puse la subiectele
la care ele se refera cel mai mult. Unele pareri sunt
contradictorii, ceea ce era de asteptat.

De ce este nevoie de un astfel de text? Orice
management trebuie sa fie bazat pe o cunoastere a
situatiei din teren. Pe langa datele stiintifice
despre specii, ecosisteme, procese naturale, etc.,
este la fel de importanta cunoasterea realitatii
socio-economice si culturale, a abordarii
problematicii de catre locuitorii din zona. Obtinerea
datelor stiintifice detaliate este mult mai dificila,
mai costisitoare (deplasare in teren pentru culegerea
de probe si ulterior prelucrarea lor) cere numerosi
specialisti taxonomi, ecologi etc. Concomitent, o
lista de specii nu duce la protejarea lor, respectiv a
ariei in care ele traiesc. Se descopera nenumarate
specii noi, dar padurile tropicale in care ele traiesc
sunt nimicite in continuare sub drujbele din ce in ce
mai performante. Deci, datele stiintifice sunt foarte
importante, dar existenta lor nu rezolva problema
disparitiei speciilor si reducerea diversitatii
biologice. Actualmente, orice starategie de management
al unei arii protejate trebuie sa ia in considerare si
interesele, cunostintele si nevoile comunitatilor
locale, fara implicarea carora conservarea
biodiversitatii are mari sanse sa fie un esec. De
aceea, este nevoie in primul rand de cunoasterea
parerii localnicilor.

Chestionar de evaluare a nivelului de constientizare
al localnicilor din Borsa si Moisei o sinteza a
ideilor cu includerea unor fragmente relevante din
raspunsurile primite:

1. Stiti cum se numeste muntele de langa dvs.?

La aceasta intrebare introductiva-incurajatoare, este
logic ca toti stiau raspunsul: Muntii Rodnei!

2. Ati fost prin muntii Rodnei - Pietrosu? Pana unde?
Cat de des?

Cunoasterea zonei montane: Toate persoanele intrebate
cunosc bine denumirile din Muntii Rodnei unde au fost
de cand erau copii. Apoi au fost in diferite interese,
in special la munca cu: vite, oi, stupi, la cules
afine, zmeura, ciuperci, la taiat lemne etc. Unele
persoane au vizitat tot masivul, cu ocazia unor
drumetii, parcurgand traseele de la Ineu (aici numit
Inau) pana la Pietrosu. Unii localnici au drumuri
anuale in munte altii chiar daca nu au mai vizitat
de cativa ani masivul au informatii actuale despre ce
se intampla in munte prin intermediul vecinilor care
au fost sus mai recent. Interesul pentru ce se
intampla in munte este destul de ridicat. Unul dintre
locuitorii de pe valea Pietroasa a spus ca el nu crede
ca este vre-un locuitor din aceasta vale, care sa nu
fi fost sus in munte. Remarca se poate aplica si la
celelalte vai. Nu se aplica insa pentru toti cei care
locuiesc spre exemplu la bloc in centrul Borsei.

Sunt totusi si persoane din aceste vai, cum este
Stefan Danci, care zice ca sta in zona de 28 de ani,
dar nu a urcat pe Pietrosu.

Cel mai impresionant a fost dl Gustav Cervenschi, care
a insirat denumirile zonelor dintre Prislop si
Pietrosu Mare "Pasul Prislop, Preluca Doamnei,
Presana, Stiol, Izvorul Cailor, Piatra Rea, Paltinisu,
Fata Meselor, Puzdrele, Pietrosu", precum si numeroase
denumiri din Muntii Maramuresului situati pe partea
cealalta a vaii, dintre aceste toponime unele fiind
noi chiar si pentru pasionatul topograf Ionica Pop.

3. Este bine sau rau ca sunt Muntii Rodnei - Pietrosu
atat de aproape de dvs? Ce bunuri si servicii obtineti
de la munte? Ce dezavantaje aveti?

Beneficiile aduse de apropierea muntelui: Majoritatea
raspunsurilor au scos in evidenta avantajele: aer
curat-nepoluat, faptul ca este frumos la munte
(peisaj atractiv), ca ai lemn la indemana (lemne de
foc cu bonuri de la Ocolul Silvic, lemne pentru
constructii, butinarit, cherestea), fructe de padure
(afine, mure, zmeura), ciuperci, ca se fac cartofi,
ceapa, morcovi, vara vitele si oile stau pe pasunile
de pe munte, pe fanate se face fan pentru iarna pentru
animale, sunt destule prune, mere, pere, ca poti sa
iesi sa te plimbi si sa te recreezi la munte, exista
trasee turistice. Agroturismul a fost mentionat mai
ales de persoanele din Borsa Complex.

Vasile Vlonga zice: "Is foarte buni muntii. Avem
zacaminte, lemne, din lemne facem schimb pentru
cereale, este aer curat, oamenii mai vioi. Avem afine,
zmeura, mure, ciuperci; este o firma italiana, care
cumpara ca intermediari; au dreptul de la Ocolul
Silvic."

Toader Ivascu zice ca pentru el este important ca nu
sunt inundatii, cutremure, si ca el poate merge cu
stupii, se ocupa de albinarit, dar mai are si 4 vaci
si 30 de oi, animale care sunt date la pascut pe
perioada de vara.

Greutatile vietii in zona montana: Dintre dezavantaje
au fost mentionate cele legate de faptul ca se "rabda
cam mult frig", ca ai nevoie de lemn pentru incalzire,
mult timp si in cantitate mare. A mai fost mentionat
ca pentru zona de munte nu exista un sistem adecvat de
evacuare a gunoaielor si toate ambalajele nou aparute
sunt aruncate in majoritatea cazurilor in apa
(Pietroasa, Repedea, Izv. Dragos...). Un alt
inconvenient este ca aici nu se pot desfasura
activitati agricole ca la campie. (nu se face graul,
porumbul...) Referitor la agricultura a mai fost
mentionat un episod in care oamenii din Borsa au fost
obligati prin intermediul Primariei sa foloseasca
azotati la cartofi. Azotatii proveneau de la Azomures,
aceste ingrasaminte chimice fiind valorificate de
catre Primarie printr-un mod obligatoriu. Asta se
intampla, desi in zona se fac cartofi foarte multi si
foarte buni si fara ingrasaminte chimice.

Danci Gheorghe amintea printre problemele produse de
apropierea muntelui, ca ar fi multa apa, ingheturile
misca casa, alunecari de teren.

Ca si parere generala a localnicilor, putem constata
ca ei tin foarte mult la Muntii Rodnei si la locurile
lor natale. Pentru a exemplifica cat de mult este
apreciata zona de catre borseni/moiseeni putem aminti
faptul ca desi pretul pentru teren pentru casa este
mult mai mare decat in alte zone de la cimpie (zone
mult mai accesibile, mai putin izolate, si mai bune
dpdv agricol) acestia prefera sa vina cu banii
castigati in Italia, sa cumpere teren si sa-si
construiasca aici casa.

Gustav Cervenschi zicea: "E o frumusete muntele, ne
bucuram de munte; daca ajung in munte mai bine ma
bucur decat daca ajung la oras".

4. Stiti ce plante si ce animale vietuiesc in muntii
de aici? Ce animale ati intalnit?

Dintre plantele din zona montana, localnicii cunosc
cateva specii de arbori (fag, molid, pin, brad, etc)
si arbusti (soc, jneapan, ienupar), apoi specii care
produc fructe de padure, ciuperci (considerate de ei
ca apartinand plantelor) apoi plante medicinale etc.
Dintre plantele rare cunosc in special floarea de
colt din zona Piatra Rea.

Dintre animale, majoritatea cunosc mamiferele de
dimensiuni mai mari cum sunt ursul, lupul, vulpea,
iepurele, cerbul, capra neagra, caprioara (cenumita
tot capra de catre localnici). Cu unele specii au avut
probleme la stane (lup, urs) sau fanate (caprioare).
Cunosc foarte bine si au vazut de multe ori caprele
negre si marmotele. De asemenea unii dintre ciobani au
povestit ca au intalnit serpi si vipere deci serpi
neveninosi si serpi veninosi.

Ioan Grec zicea: "Capre negre au fost, dar au pierit
cu Ceausescu. Nu e nici o rezervatie ca au disparut
caprele negre, poate 1-2 mai sunt, prin '90 le vedeai
cu turma. Salbaticiunile au scazut in ultimii ani." In
curtea acestui om este o sura, in care este o cusca
metalica in care tine un jder de copac (Martes
martes), pe care ni l-a aratat si noua. Animalul a
fost capturat in Muntii Maramuresului, in zona Vaser,
in urma cu 2 ani. "I-am pus jumari in fundul ferestrii
si cand a intrat, am inchis geamul pe el. M-a muscat
de mi-a curs sangele... Vara ii pun pui de mierla, ii
omoara pe toti si ii pune in colt, face provizii."

Vasile Tomoiaga, fost responsabil cu vanatoarea la
Ocolul Silvic Borsa, zice: In 1968, Decei a populat
cu pastrav lacurile Buhaiescu si Iezer. In vara lui
1999 si eu am dus puiet de pastrav in Iezer. Odata am
prins doi pastravi in Iezer, unul indigen si unul
curcubeu, unul avea un soarece in el, celalalt era
gol. Lacul Izvorul Bistritei Aurii, sau altfel zis
Lacul din Stiol a fost populat cu pastrav in 1999.
Lacul are probabil peste 5 m adancime. Aici au fost
eliberati vreo 200 de puieti de pastrav, adusi de la
Telcisor de la pastravarie. Acum lacul e accesibil cu
Jeep-urile, merg toti acolo la fript carne, se plimba
cu barca pe lac. Cocosi de mesteacan exista si in
Rodnei, deasupra Pietrei Rele, apoi pe Cimpoies, pe
creasta principala, apoi pe la Cornedei Ciungii
Balasinii in Muntii Maramuresului.

Despre repopularea cu capre negre, acelasi Vasile
Tomoiaga zice: Din 1969 am participat in Bucegi, la
Gutanu, Ocolul Silvic Zarnesti, la prinderea de capre
negre. Caprele erau gonite spre o zona stramtorata
unde erau puse plase de plastic de doi metri inaltime
si 10 m lungime. Am prins doua capre, una si-a rupt un
corn. Mai mureau capre ranite. Capra cu corn rupt
sangera enorm dar a fost adusa in Rodnei si a fost
vazuta cu iezi, la doi ani dupa ce a fost eliberata.
Din 42 de iezi, 8 au ajuns la maturitate, majoritatea
iezilor aveau probleme de sanatate, aveau diaree si
apoi mureau. Rasii si lupii erau distrusi, se puneau
capcane, otrava, ii impuscau pentru ca sa nu omoare
caprele nou aduse. Pentru Pietrosu, ultima actiune de
aducere de capre negre a fost in 1970. Almasan a scris
o carte, un raport intern al silvicilor despre
repopularea din Rodnei, dar nu mai am cartea. In
trecut se facea recensamantul caprelor negre, de la
Lala pana la Pietrosu. Se facea inainte de urcarea
stanelor, iar toamna in timpul alergatului se facea
pentru a doua oara. Se faceau trasee, se parcurgea
creasta, iar echipele se intalneau la Tranita la Cruce
sau la Saua Laptelui. Veneau si de la Bistrita si de
la Suceava. Ionas Sabin era cel care organiza
vanatorile prezidentiale pentru Ceausescu. Acum e sef
de ocol la sud de munti, si mai vaneaza si el capre
negre. Caprele negre erau pe fondul 11 Bistrita Tibau,
pe fondul 12 Prislop si pe 13 Pietrosu. In 1991 fondul
Prislop era cu 130 de capre, iar in Pietrosu erau 200,
deci pentru Ocolul Silvic Borsa erau vre-o 330. Verner
Muller a impuscat in Rodnei, in 1991 o capra neagra de
120, 7 puncte CIC, asta a fost cea mai tare de aici.
Vanatorii straini, nemtii veneau la vanat capre negre
pana prin 1994. Dupa gradul de bonitate trebuie sa fie
stabilit efectivul optim. Optimul din Pietrosu era 160
si se raportau suboptim dupa aceea si nu mai dadeau
cota de vanatoare. Dupa ce a inceput scaderea
efectivelor de capre negre, datele deveneau... A fost
un Simpozion al Caprei Negre prin toamna lui 1997. In
toamna anului 2000 erau trei capre negre in fundul
Caldarii Iezer.

Adrian Roman declara ca stie ca este urs pe Stiol si
ca in urma cu 5 ani (prin 1998) a vazut circa 30 de
capre negre in zona Buhaiescu Mare.

Gheorghe Danci zicea ca sunt cateva capre negre in
zona Piatra Rea, iar mistretii mai dau tarcoale la
cartofi, primavara.

Despre prezenta caprelor negre in Piatra Rea amintea
si Gustav Cervenschi, dar adauga "daca mai sunt".

Ioan Pop zicea ca a vazut 17 capre negre in 1991 in
zona taurilor Buhaiescu din Muntii Rodnei, iar
ulterior a mai vazut grupuri de 2, 3 sau maxim 4
exemplare, dar niciodata ciopoare mai mari.

Istrate Danci, meteorolog la Statia Meteorologica
Iezer, a vazut la 18 decembrie 2003, sapte capre negre
in Zanoaga Mare.

5. Folositi lemnul din padurile apropiate? In ce
scopuri? Cat de mult taiati?

Ioan Grec zicea: "Este nevoie de 14-15 metri ster de
lemn pentru fiecare familie pentru o iarna".

Toti folosesc lemnul pentru foc si in constructii.
Platesc sau primesc bon de la padurar si il taie. De
obicei folosesc lemn pentru uz personal dar s-au
inregistrat numeroase cazuri de taieri ilegale in care
oamenii au taiat cateva fire (2, 3) de molid pe care
le-au scos in drum. Acestea erau vandute ca materie
prima propietarilor de gatere (in Borsa si Moisei sunt
numeroase astfel de gatere, unele dintre ele
functionand ilegal). Dupa opinia localnicilor, de
multe ori padurarul din zona respectiva era partas la
astfel de ilegalitati, incasand partea sa. Odata
compromis un padurar era deja drumul deschis spre
taieri ilegale de catre localnici sau alte grupuri de
interes - fime de exploatare in colaborare cu
padurari. In multe cazuri s-a folosit ca pretext
pentru taierea padurii, existenta unor doboraturi de
vant, inregistrate spre exemplu pe valea Pietroasa.
Toate aceste taieri ilegale s-au produs incepand cu
anul 1990.

S-a mentionat deasemenea ca la Moisei functioneaza o
firma de brichetat, EcoSilva, care foloseste ca
materie prima rumegusul. Brichetarea este o solutie
posibila pentru rezolvarea problemei rumegusului,
rumegus care de multe ori se depoziteaza neadecvat sau
se arunca direct in paraie si rauri de catre firmele
de exploatare forestiera. (Fabrica Plimob, din Sighetu
Marmatiei, produce foarte mult rumegus in cadrul
prelucrarii lemnului, dar totul se bricheteaza si se
vinde in saci, un sac avand pretul de 40.000 lei, deci
solutia este nu doar ecologica dar si viabila
economic).

6. In Muntii Rodnei - Pietrosu exista vre-o
rezervatie? Cat de mare este, pana unde se intinde?
Este vre-un angajat la rezervatie? Va intalniti cu
el/ei?

Exista arie protejata? Majoritatea stiu de existenta
rezervatiei, asociata mai mult cu zona din jurul
varfului Pietrosu (si cu ce a reprezentat pana in 1990
rezervatia) decat cu alte zone. Nu stiu pana unde se
intinde si nu stiu de existenta Parcului National sau
ce presupune o Rezervatie a Biosferei. O parte dintre
ei stiu de angajatii de la rezervatie (in special cei
de pe Pietroasa si Izv. Dragos). Multi stiu de
existenta rezervatiei de pe vremea cand ea era
localizata in jurul varfului Pietrosu.

Ion Mihali Toderescu zicea: "Rezervatia incepe de la
hotarele cetatenilor pana in varf (aratand cu mana
zona Pietrosu). De la Ocolul Silvic sunt paznici care
au cabana, de acolo de la Batrana, circula si mai
pazesc."

Leontina, propietara magazinului de pe Pietroasa,
povestea ca in vremea cand ea era copil, padurarul
Traian care era in multe momente calare pe cal, paznic
al rezervatiei, nu permitea nici o ilegalitate in
padurea din Rezervatia de pe Pietroasa. Cand treceau
localnicii si copii acestora prin padure nu li se
permitea nici macar sa faca zgomot. Totodata nu se
permitea culegerea afinelor cu pieptanul doar cu mana.
Astfel a fost mentinuta padurea pana in 1990. Dupa
1990 cand acelasi padurar Traian a vrut sa mentina
ordinea a intampinat amenintari care au culminat cu
faptul ca i-au dat foc la "Fortul lui Traian" un
refugiu de la liziera padurii in care acesta statea.
De asemenea este cunoscut batranul paznic al
Rezervatiei, Tomoiaga. Paznicii tineri incep sa fie si
ei cunoscuti dar contextul actual face sa nu se bucure
de autoritatea pe care o aveau predecesorii lor.

Gheorghe Stetcu, padurar pensionar, zicea: "Rezervatie
a fost, acum se trece la parc national. Nu sunt
paznici aici, dincolo sunt pentru capre negre."

Toader Stetcu zice: "Este un parc national in care nu
ai voie sa faci multe chestii."

7. Stiti vre-un localnic din zona care stie bine
muntii si poate conduce turistii pentru ca acestia sa
vada animale?

Sunt multi tineri care cunosc muntii dar sunt putini
cei instruiti care sa aiba calitatile necesare unui
ghid montan, mai ales daca ne gandim la conducerea
unor turisti din afara granitelor Romaniei. Dar daca
ar fi ceva organizat s-ar gasi totusi persoane care sa
faca fata. S-a recomandat folosirea tinerilor de la
Liceul din Borsa care invata si limba engleza.

8. Cum vi se pare ca este padurea si cum sunt
animalele in ultimii ani fata de situatia din trecut?

Oamenii sunt destul de constienti referitor la ceea ce
s-a petrecut cu populatiile de animale salbatice, iar
decimarea padurii este evidenta, imposibil de
nerecunoscut de un om cat de cat rezonabil.
Majoritatea dau vina pe silvici si pe braconieri,
constienti ca localnicii au dus la degradarea
peisajului si pierderea valorilor. Mircea Tomoiaga,
silvic, zice in acest context, pe buna dreptate: Tot
silvicii au repopulat caprele negre in Rodnei si au
replantat cu padure dupa ce padurea a disparut., dar
trebuie sa adaugam noi ca aceia erau alti silvici, nu
cei din zilele noastre. Si acum exista silvici bine
intentionati, dar imaginea padurarului si a
inginerului silvic este in general sifonata.

Gheorghe Horj zice: "E bine ca-s muntii aici, s-ar
putea face multe lucruri, dar nu avem oameni care sa
faca. Nepotu-meu e primar la Moisei, i-am zis si lui.
Vin turisti la capre, le fotografiaza, urca la lac, si
eu am urcat cu Dacia pana la cascada. Cu padurea o
facut astia bani seriosi. Patronii, dobitocii, lua 100
metri si ducea 1.000, niste magari. Am discutat cu
seful de ocol la Borsa. Trag padurea astia, nu declara
venitul, fac din furt limuzina si vila. Fura cu tirul
banii. De aceea nu are Statul sa dea pensia la
pensionari."

Cum dispare padurea. Toti au raspuns cu formulari care
arata constientizarea situatiei catsatrofale, de genul
padurea din pacate s-a cam gatat. Se considera ca
principalii vinovati sunt localnicii impreuna cu
padurarii. "A fost licitata padurea de la capatul de
la Izvorul Verde. A fost marcat, sa se faca o partida,
dar s-a rezolvat sa se anuleze prin dl. Panzariu, sa
nu se mai faca." (Dl Panzariu este fostul sef de ocol
de la Borsa, acum pensionar, un silvic care este un
exemplu excelent, care s-a ocupat si cu repopularea
caprelor negre, cu refacerea populatiei de zambru
Pinus cembra si pastrarea jnepenisului).

Gustav Cervenschi amintea de faptul ca "padurile-s
topite si nu vor fi lemne pana nu va creste alta
generatie".

Toader Stetcu zicea: "Padurea se taie, in toate
partile s-o taiat, dar din toate partile Borsei aici
padurea e cel mai putin distrusa (facand referire la
valea Tisei, o vale care urca in munte, de la Borsa,
fara relatie cu raul Tisa, adica apele sale se varsa
in raul Viseu, care la randul lui se varsa in raul
Tisa, dar asta este altceva)."

Toader Ivascu, din Moisei, zice ca: "Acum, dupa
Revolutie, so stricat lucrurile, nu mai avem lemne,
daca vrei un lemn bun, nu-l mai gasesti pe aici pe la
noi."

Situatia animalelor. S-a spus ca sunt mult mai putine
animale: capre negre, ursi... Ca si cauza principala, au
mentionat braconajul. Dar mai departe marea majoritate
a oamenilor au devenit mai rezervati in a mentiona
vre-o persoana ca braconier. Se vedea clar ca nu
doresc sa intre in posibile conflicte in comunitatea
in care traiesc, ceea ce este usor de inteles. Iar cei
care au dat detalii, le-au dat sub protectia
anonimatului.

S-a spus ca exista braconieri dintre localnici care au
facut asta "de foame" cu arme manufacturate (s-a
mentionat realizarea unei pusti la atelierul mecanic
de la Minera Baia Borsa) dar ca acestia incep sa nu
mai aiba loc de braconierii cu Jeep-uri si arme cu
luneta detinute legal (acestia sunt de multe ori si
membrii ai AJVPS) care nu au frica de nimic si care au
relatii sau o pozitie care le permite sa braconeze
fara sa li se intample ceva. Paznicii de vanatoare
sunt intimidati de catre acesti braconieri "sus pusi"
riscand prea mult daca ar prinde si demasca o astfel
de persoana. S-au inregistrat cazuri in care acesti
braconieri au tras focuri de arma de intimidare in
directia paznicilor de vanatoare pentru ca acestia sa
nu se mai apropie.
S-a mentionat de asemenea ca si caz notoriu ca un
braconier care a fost condamnat de doua ori inainte de
1990 pentru detinere ilegala de arma, a obtinut
permisul de port arma dupa 1990 si este si membru al
Filialei Borsa a AJVPS.

Gustav Cervenschi, acum in varsta de 69 de ani, zicea:
"Ocolul silvic mai organiza vanatori. Asta-i baiul ca
nici nu prea vad animale. Braconajul ii decimeaza.
Cand eram copil vedeam lupi, dar nu am mai vazut in
ultima vreme."

Stefan Danci zicea: "Nu mai sunt, nu stim ce s-a
intamplat cu animalele salbatice, ca toti o puscat
noaptea si gata... O fost o ciuta acum 5 ani, care o
fost omorata de lupi si au dus resturile la Ocolul
Silvic."

Ion Mihali Toderescu zicea: "O scazut animalele
salbatice ca o venit lupii de pe la rusi si o omorat
oi si caini. Lupii o mancat 9 oi deodata in octombrie,
a lui Ion Pocintau, i-au luat oile din casa. Oricum,
animale nu mai sunt, nici vanatoare nu se mai face in
Pietrosu. Ras nu e pe Pietrosu, numai spre Vaser." In
discutie intervine un taietor de lemne, Peter Nicoara
(din Sacel, str. Principala 1.041) si zice: "Nu
demult, eu m-am intalnit cu lupii. In Sacel 6-7 lupi o
intrat in sat, o luat-o catre Piata Veche si apoi o
luat-o catre coasta."

Toader Stetcu zicea: "Sa fie pazite caprele negre, ca
pe vremea lui Nicolae erau in grupuri de 30 iar acum
nu vad. Caprele negre nu o fo' ingrijite, iar ursul nu
le-o mancat, eu cred ca ceva s-o' intamplat si
oricine-si da seama de ce nu sunt. Si pe vremea lui
Nicolae erau impuscate dar acum... Nu prea mai sunt
animale salbatice. O fo' frumosi pa aici, dar acum...
Pe vremea lui Nicolae le facea fan, hranitoare pentru
capre, cerbi, sare le ducea, dar acum cine le duce? Ce
sa facem, asa-i lumea. Ce sa facem daca capii distrug,
ca noi furam un miez de lemn, dar atat."

Gheorghe Stetcu, padurar pensionar, zicea: "Rasul e
foarte rar in Muntii Rodnei. La animalele salbatice,
populatiile au scazut foarte puternic, in special la
capre negre dar si la cerbi. S-a braconat dupa 89
incoace. Toti braconierii si-au legalizat armele si
umblau ziua cu pusca pe spate, suierand. Nimeni nu
vrea sa intre pe braconieri ca nimeni nu-si baga
capul. Is si greu de prins. S-o vanat capre negre si
legal cu nemtii si austriecii, in special pana in '93.
Patria caprelor o fost la Pietrosu, peste 300, dar si
pe la Piatra Rea. Padurarii mai umbla si cu date pe
hartie si nu te poti lua dupa ei."

Referitor la situatia efectivelor de animale
salbatice, Ioan Pop (de la Agentia de Protectia
Mediului din Baia Mare) zicea: Pe primul loc intre
motivele pentru care efectivele au scazut, este
vanatoarea legala, cu acte in regula. O supraevaluare
a populatiilor de vanat s-a facut din birou, fara a
tine cont de realitatile din teren. Cati vanatori erau
inainte de 1989 in Maramures si cati sunt acum? Iar
cand pe baza acelor fabulatii s-au dat cote pentru
impuscare, animalul trebuia gasit si impuscat ca era
nevoie de bani la buget. Autorizatia era platita
pentru cerb sau urs, iar dupa aceea atata au umblat
pana l-au gasit. S-a vanat cu acte in regula. Acum 2-3
ani au venit cu cerere la IPM sa li se probe vanarea
de capre negre, dar nu li sa aprobat. In acest
context, in care nu exista date credibile despre capre
negre in Rodnei, animale diurne, care traiesc in gol
alpin si deci numararea lor este relativ simpla,
trebuie sa ne intrebam cum de-au reusit silvicii sa
numere ursii, rasii si lupii din Romania.

9. Ati auzit de vre-o activitate de turism in zona, la
om acasa - cazare, masa, traditii? Dvs ati fi
interesat in desfasurarea de astfel de activitati?

Majoritatea activitatilor de turism sunt concentrate
in zona Borsa-Complex, unde exista un numar important
de pensiuni turistice, functionale in special in
perioada sarbatorilor de iarna, in sezonul de schi si
in luna august. In alte zone (vai) exista numeroase
case (realizate de locuitorii care se intorc de la
munca din Italia) care indeplinesc conditiile necesare
pentru a deveni pensiuni, dar nu exista activitati de
ecoturism - ca exemple fiind Repedea, Izv. Dragos. Pe
valea Pietroasa exista o initiativa a unui propietar
de magazin de realizare a unei pensiuni cu 6 camere.

Ca motive mentionate pentru slaba dezvoltare a
activitatilor de ecoturism sunt: inexistenta unei gari
(in conditiile in care Borsa este situata departe de
marile orase), slaba infrastructura, drumuri de acces
de calitate slaba, mizeria data de inexistenta unui
sistem de evacuare a deseurilor ("iarna este mai bine
pentru turism, deoarce zapada acopera mizeriile";). Un
batran a mentionat ca pe vremea ungurilor era tren
direct intre Borsa si Budapesta.

Adrian Roman este proprietarul pensiunii Mia din Borsa
Complex; el declara ca turismul se dezvolta greu
deoarece darile sunt multe iar numarul de turisti a
scazut deoarece drumurile sunt proaste; la pensiunea
Mia, cazarea este la 300.000-400.000 camera, deci cam
100.000 de persoana pe noapte.

Ion Mihali Toderescu zicea: "Dumitru Pasunaru mai duce
cu caii sus la Meteo."

10. In zona exista oameni care pot ghida turistii
straini/romani la vanatoare? Cam ce se poate vana
aici? Ati auzit de vre-o vanatoare in zona in ultimul
timp?

Braconaj. Orice asemanare cu realitatea nu e pur
intamplatoare. Intrebarea referitoare la
vanatoare-braconaj este evident stanjenitoare si
evitata de catre marea majoritate a celor chestionati.
Exista totusi in cadrul raspunsurilor consemnate,
fragmente extrem de relevante pentru aceste chestiuni.
"Degeaba orice raport depus de padurari, ca
padurarii-si fac numai dusmani. La paznicul de la
AJVPS au fost gasite doua capete de capra neagra, care
vroia sa le dea pentru naturalizare; a fost destituit,
dar atat. Mai sunt braconieri doi fosti brigadieri
silvici din Moisei. Cand erau turisti, braconierii ii
alungau cu impuscaturi si braconau in continuare.
Filiala de vanatoare, AJVPS, e plina de braconieri; au
teren exact la marginea parcului, si cu un pas intra
si braconeaza in interiorul rezervatiei. Braconierii,
fiind in grup, de la 400 de metri imi aratau cu mana
sa vin spre ei; cand eram la 200 m, imi strigau sa ma
intorc, daca vreau sa merg acasa pe picioarele mele,
si trageau spre mine, pe deasupra mea. Cum te vede in
verde, pusca dupa tine. Astia au putere juridica mare,
au valuta, astia-s braconieri cu tupeu. Prin august
sau septembrie, prin 94 sau prin 95, au fost de la
Antitero, de la Baia Mare, dar stia si Politia locala
si au aflat si toti braconierii. Apoi, dupa antitero,
vre-o doua luni nu s-au mai auzit impuscaturi. Dar a
reinceput si a continuat... Braconierul Iuzi (Mat Ion)
e piesa cea mai grea din zona. M-o amenintat ca ma
impusca. L-am prins odata pe batran si..."

Gheorghe Horj zice: "O starpit animalele salbatice,
era cireada de cerbi si capre negre, le-o starpit pe
toate astia de la silvici. Erau cirezi. Acum nu mai
sunt nici lupi, nici capre, nici cerbi. Care o pus
mana pe arma, n-o mai lasa. Vin braconieri din Moisei,
Borsa, valea Izei... Dupa Revolutie nu o mai interesat
braconajul pe nimeni. Pe vremea lui Ceausescu faceau
multi puscarie pentru braconaj, dar acum, nimeni.
Mergeau braconierii pe vale in sus, haituiau
animalele, erau grupuri de braconieri. Dar nu mai e ce
vana, de aceea nici braconieri nu prea mai sunt."

Vasile Vlonga zice: "Animalele dupa '90 is mai rare.
Caprele au fost braconate, e mai libera lumea.
Braconierii sunt din toate satele, astia au crescut cu
carne de vanat. Si eu am mancat, dar nu prea frecvent.
Caprele negre is cu desavarsire vanatul lor, al
braconierilor. Isi fac ei pusti, altii au permise de
vanatoare dar se duc ei la braconat. Pe Pietrosu, este
rezervatie, cu angajati, dar oricand vezi ca sunt
braconieri."

Alexa, paznicul de vanatoare de la Casa Laborator
zicea: "Mai sunt maxim 30 de capre in Rodnei. In 1996
erau vre-o 70 de capre negre, dar in 2003, cel mai
mare ciopor a fost de 12, din care 5 erau iezi, in
rest erau grupuri de 2, 3 sau 4 exemplare. Mai sunt
vre-o patru ursi in zona. Anul asta, un pui de urs tot
venea la Casa Laborator, dar veneau si cativa cerbi la
sare, exact langa grajd."

Toader Ivascu, din Moisei (fost padurar la Sapanta),
zice ca: "Acum is putine animale, si ursi-s putini, si
pestii din vai de-abia de-abia, apa-i poluata ca
arunca toata lumea... Biserica Adventista a curatat
toata valea dar au aparut gunoaie din nou. Caprele
negre-s putine, n-o migrat nimic, dispar din cauza
braconajului. De pe o capra neagra iese de la 25 la 35
kg de carne. Se braconeaza pentru carne si pentru
trofeu. Un sarac nu poate avea arma, ca e 12 milioane
cea mai ieftina pusca. Asta este. Care vine din
Italia, garantat isi ia arma. Si nu-i casa din care sa
nu fie cineva in Italia. Braconierii sunt cei care au
bani. Omul e daunatorul tuturor. Din Moisei is putini
braconieri, din Borsa-s multi. Am lucrat ca padurar la
Sapanta, in trecut erau 50-60 de cerbi la Sapanta, dar
acum is pe cale de disparitie. Sa mergi prin padure si
sa nu vezi nimic... Maramuresu parca-i batut de
Dumnezeu. Astia impusca si taie, ca asta-i singura
sursa care produce bani, acum..."

Si urmatoarea parere este relevanta: Nicoara Cuheanu
Hantig este un braconier notoriu. De doua ori a fost
condamnat pentru port ilegal de arma, dar ulterior a
ajuns cu drept de vanatoare, a primit permis de
port-arma dupa Revolutie. Bracona prin 1991-1992 ursi,
capre negre, cerbi. Am tras dupa el de doua ori sa il
speriu. Ii strigam Nu misca de acolo, ca te omor!,
dar a reusit sa scape. La Filiala de vanatoare este un
cap de capra neagra naturalizat, donat de Nicoara
Cuheanu Hantig, dar de unde avea el sa doneze asa
ceva. A fost prins cu doua capete de capra neagra si a
fost exclus anul trecut din Filiala, dar nu i-au facut
nimic. Astia saraci nu mai incap sa braconeze de aia
bogati. Bogatii au carabine de superclasa, arme de
vanatoare cu lunete cu infrarosu, au arme sofisticate,
masini de teren, urca ori pe unde. Sunt vanatori
autorizati, dar care braconeaza, ce le iese in cale
omoara, nu stie nimeni. Personalul silvic nu are
putere sa faca ceva ca nu-l apara nimeni, nici sefii
lui, nici Politia. Daca ar face ceva, e dat afara in
ziua urmatoare, cu restructurarile astea. Simt astia
slabiciunea legii si a ordinii si au curaj.
Padurarilor se imputa orice cioata, dar ei sunt
fericiti ca nu li se imputa capre negre sau cerbi
disparuti... Asa ca ei nu se baga, nici silvicii si
nici politistii. Eu daca fac o bravura, prind un
braconier, pe el il leaga, dar prietenii lui ma
belesc. Nu ai protectie, nu ai sprijin. Daca l-ai
bagat pe unu cativa ani la puscarie, nici tu nu mai
stai acasa linistit. Vezi ca bate la usa odata... Doar
daca ar fi paznici bine platiti, protejati, sa umble
cu mitraliera si asa s-ar putea face ceva. Sa traga
fara mila. Daca merge vestea, automatic s-ar diminua
braconajul. Aici trebe masuri extremiste, ca altfel nu
se mai poate. Versantul nordic al Pietrosului e belit
tot. A ramas o padure de un lat de palma. Sa facut un
efort extraordinar cu caprele negre, oameni foarte
devotati sa faca actiunea asta, iar acum astia isi bat
joc de totul. Vorbesc si eu. Ca un trompetist intr-o
sala goala. Degeaba. Daca primul ministru Adrian
Nastase este presedinte de onoare al AGVPS, de la
pozitia asta nu vede care este situatia catastrofala a
populatiilor de vanat din Romania?

Cateva concluzii:

Profilul locuitorului din Borsa sau din Moisei este
influentat foarte mult de urmatoarele fapte:

- Borsa in special, dar si Moisei, sunt localitati
formate dintr-o combinatie de oras cu blocuri,
restaurante, spital si vai izolate cu aspect foarte
rural. De unde si faptul ca populatia care traieste
intr-un mediu autentic rural (pe vaile izolate) are un
nivel de informare, educatie, constientizare mai
apropiat de cel al unei populatii urbane mentinandu-si
totusi si caracteristicile rurale;

- Mare parte din populatie a lucrat si lucreaza in
continuare la Minera Baia Borsa si la fostul IFET
(actual diverse firme de exploatare forestiera) avand
deci cunostinte din domeniul industrial, nu doar din
cel agricol. Schimbarile in situatia economica: Stefan
Danci zicea: "Tinerii pleaca de aici, raman doar
schiopii si batranii. Nu-s locuri de munca deloc."
Adrian Roman a lucrat la mina dar s-a lasat, a intrat
pe ordonanta; in urma cu 20 de ani, la mina din Borsa
lucrau circa 6.000 de mineri, dar acum au ramas doar
circa 800;

- Mare parte din locuitori au fost plecati la munca in
alte zone din Romania, la: munci forestiere, in
constructii, in agricultura, avand o viziune mai larga
asupra a ceea ce se intampla in tara;

- Lipsa porumbului si graului i-a obligat sa
desfasoare activitati comerciale: lemn si produse din
lemn, cartofi contra grau si porumb si au deci in mare
parte un spirit intreprinzator;

- In prezent populatia locala incepe sa fie
influentata de cei circa 10.000 de locuitori ce
muncesc pe moment in Italia si care se intorc acasa;

- Izolarea zonei si lipsa atentiei dinspre structurile
centrale, pentru o astfel de zona marginala, a facut
ca autoritatea statului si a legii sa fie mai slabita
in zona;

- Maramuresenii au o traditie mai mare, comparativ cu
alte zone, pentru exploatarea si prelucrarea lemnului;

- Versantul nordic al Muntilor Rodnei este foarte
accesibil de pe vaile locuite ale Borsei si
Moiseiului, astfel incat in cateva ore se poate ajunge
in zona alpina;

- Padurea si populatiile de animale din perimetrul
Parcului National Muntii Rodnei - Rezervatie a
Biosferei, au fost drastic afectate de activitatile
umane de dupa schimbarile din 1989 si pentru o
remediere a situatiei vor fi necesare eforturi
sustinute si indelungate;

- Marmuresenii in general sunt persoane directe si
care isi respecta cuvantul dat, dar care accepta
foarte greu solutii venite din exterior sau impuse. De
aceea, pentru a proteja valorile din Parcul National
Muntii Rodnei - Rezervatie a Biosferei, este absolut
necesara colaborarea dintre autoritati si comunitatea
locala.

De ce toate persoanele intervievate sunt barbati? Am
incercat sa vorbim si cu femei, dar intr-o comunitate
la limita dintre rural si urban, nu exista acea
libertate a femeilor pe care o vedem in orasele mari
sau mai ales spre vestul Europei. Femeile nu prea au
de-a face cu zona montana si interesele lor sunt
focalizate pe gospodarie si vecinatatea ei.

Persoane intervievate de Emilian Burdusel-Mircea
Tomoiaga:
Ioan Mihali, Fantana 38;
Gavrila Roman Onu, Fantana 24A si
Traian Pontu - padurar, contacte la Mircea
Repedea -in atelierul unui bobinator am stat de vorba
cu trei oameni (bobinatorul plus alti doi vecini -
contacte doar de la vecinul Stetco Gavrila)
Leontina care are ultimul magazin de pe valea
Pietroasa unde am stat de vorba cu ea si inca o
femeie, si
Vasile Danci - tatal lui Istrate (Chiucu meteorologul)
si vecinul lui Izvorul Dragos

Persoane intervievate de Peter Lengyel-Ioan
Pop-(Dumitru Istvan):
Adrian Roman, Str. Bradet 40, Borsa
Gheorghe Danci, Str. Bradet, 32A, Borsa
Gustav Cervenschi, Str. Bradului 1, Borsa
Ioan Grec, str. Magura 1, Borsa.
Stefan Danci, str. Valea Tisei 10A, Borsa.
Gheorghe Stetcu, str. Repedea 151, Borsa (padurar in
pensie).
Toader Stetcu, Str. Repezii 196, Borsa.
Ion Mihali Toderescu, str. Avram Iancu 68, Borsa.
Peter Nicoara (din Sacel, str. Principala 1.041, taie
lemne in Borsa)
Toader Ivascu, str. Lunca de Sus 951, Moisei
Gheorghe Horj, str. Izvorul Dragos 616, Moisei
Istrate Danci, meteorolog la Statia Meteorologica
Iezer
Vasile Vlonga, str. Izvorul Dragos 735, Moisei, fost
sofer la silvici.
Alexa, paznic de vanatoare, Casa Laborator.
Vasile Tomoiaga, din Moisei; era responsabil cu
vanatoarea la Ocolul Silvic Borsa, dar in urma cu
circa 3 ani a avut un accident de masina; in scurt
timp se va intoarce la munca, la Ocol.
Mesajele sunt preluate ca atare de la sursele menționate.
Nu ne asumăm nici o responsabilitate pentru forma și conținutul lor.

Alte mesaje din aceeași discuție:
SubiectAutorData
 OT Re: @ Aparat foto clasic sau digital?Cornel Cuciureanu6 Ian 2004
   Re: OT Re: @ Aparat foto clasic sau digital?Larry6 Ian 2004
   @ Muntii RodneiPeter Lengyel6 Ian 2004
     Re: @ Muntii Rodneigrig6 Ian 2004

Legături cu Ghidul Montan:
Muntii RODNEI - C.F.R. Borsa  
Muntii RODNEI - Poiana Borsa  
Muntii RODNEI - Cabana Puzdrele  
Muntii RODNEI - Pasul Prislop  
Muntii RODNEI - Saua Stiol  
Muntii RODNEI - Valea Fantanii  
Muntii RODNEI - Valea Baia  
Muntii RODNEI - Compl.Turistic Borsa  
Muntii RODNEI - Sub Varful Stiol  
Muntii RODNEI - Sub Varful Laptelui  
Muntii RODNEI - Cabana Farmecul Padurii  
Muntii RODNEI - Oras Borsa  
Muntii RODNEI - Statia Meteo  
Muntii RODNEI - Sub Varful Pietrosu  
Muntii RODNEI - Tarnita La Cruce  
Muntii RODNEI - Dealul Stefanitei  
Muntii RODNEI - Prelucile Gajei  
Muntii RODNEI - Sub Varful Ineu  
Muntii RODNEI - Varful Repede  
Muntii RODNEI - Poiana Batrana  
Muntii RODNEI - Varful Batrana  
Muntii BISTRITEI - Valea Bistritei  
Muntii BISTRITEI - Satul Paltinis  
Muntii BISTRITEI - Varful Pietrosu (1791)  
Muntii BISTRITEI - Varful Cerbului (1403)  
Muntii BISTRITEI - I.F. Paltinis  
Muntii BISTRITEI - Mt. Preluca (1357)  
Muntii BISTRITEI - Valea Dreptu  
Muntii BISTRITEI - Comuna Dreptu  
Muntii BISTRITEI - Saua Prisloapa  
Muntii BISTRITEI - Varful Paltinis (1485)  
Muntii RODNEI  
Muntii BISTRITEI  
Muntii ANINEI si Munceii DOGNECEI  
Muntii RETEZAT  


Nu există comentarii pentru acest mesaj
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii




© Copyright 1999-2019 www.alpinet.org