Alpinet Hărți Montane Ghid Turistic Cluburi Montane IIC Salvamont
   Caută      site găzduit gratuit de Alpinet.org - ghidul tău montan   
Liste Alpinet - alpinet2k

De la: Adrian Caziuc <a...@yahoo.com>
Data: Marți, 1 Nov 2005, 16:13
Subiect: [a] O iesire pe Valea Cernei
In primul rand trebuie sa-i multumesc domnului Mititeanu pentru frumoasele descrieri a locurilor de pe Valea Cernei, din muntii Cernei si Mehedinti. Am reusit sa ma ghidez doar din cele spuse de dansul, deoarece nu am avut posibilitatea gasirii unei harti bune, dar pot sa spun ca a fost suficient. Modul dansului de a expune locurile vizitate te face sa vrei sa mergi sa le vezi. Am profitat si eu de pe urma acestui lucru si am fost acolo, pe Velea Cernei, si cat mi-a permis timpul m-am bucurat de locuri minunate.

Nu va voi povesti ce gasiti acolo si cum sunt, pentru ca o descriere frumoasa este facuta de domnul Mititeanu, dar voi reda in continuare cele spuse de dansul cu anumite comentarii.

Inainte vreau sa va vprbesc putin de Baile Herculane, statiunea si orasul. M-au fascinat unele locuri dar m-au si intristat si mai multe. Este un oras frumos, plasat intre cei doi munti Cerna si Mehedinti, cu multiple izvoare termale (pentru uz estern, intern, ochi si multele), cladiri cu o arhitectura ce exprima anii 1800 pe vremea cand orasul era ocuat de austrieci. Putine locuri mai au ceva roman in ele, multe fiind renovate de catre austrieci, transformand orasul in ceea ce Franz Josef in 1852 afirma: " Acum in aceasta vale a Cernei, exista cea mai frumoasa statiune de pe continent".

"Herculi pro salute imperatorum severi et Antonini P II Conservatori Augustorum Dominorum nostrorum CI Gallus C. V. legatus eorum PR. PP. CUM SUIS" 198-211 e.n. Baile Herculane.
Lui Hercules cu omagii i s-a ridicat acest altar pentru imparatii Severus Antonius Pius, C. I. Gallus, devotata augustilor nostri imparati, trimisul acestora ca guvernator al Provinciei impreuna cu ai sai 198-211 e.n. Baile Herculane."
In 1871 ducele Karls a facut cadou Bailor Herculane statuia lui Hercules cu pielea leului de Nemeea pe umeri, confectionata din fier de tun.

Stauia lui Hercules se poate vedea in muzeul bailor romane aflat in incinta hotelului Roman, sculptat in piatra, sculptura ce dateaza din vremea romanilor, scultpura dupa care a fost facuta statuia din fier ce se afla in centrul vechi, si din pacate cam parasit. Tot aici daca ajungeti, va propun sa intrati in Hotelul Ferdinant si sa cereti voie sa vizitati restaurantul, mai degraba gradinile restaurantului. Nu va spun cum arata, dar este o minunatie.

Tot in centru se afla baile austriece, strandul in aer liber, un izvor cu apa plata, si de-alungul Cernei multe izvoare cu apa termala pentru diferite reume. Ce mai este interesant de vazut, fosta camera a imparatesei Elisabeta (Sisi) ce se afla in incinta bibiotecii. Se poate vedea o fotografie cu imparateasa, oglinzile originale din vremea sa. Pentru impatimitii de arhitectura, va recomand sa vedeti influentele austriece pe cladirile renovate de acestia.


"Dintre cladirile antice romane mai esistu si acum de ne fragminte din apeductele romane, cari se potu vede din diosu de la izvorulu cu apa minerala de bentu numitu CARLSBRUN" Dr. Al. Popovin 1871.


Atestarea documentara a statiunii dateaza din anii 153 e.n., fapt consemnat intr-o tabula votiva din bai: Zeilor si divinitatilor apelor, Ulpius Secundinus, Marius Valens, Pomponius Haemus, lui Carus, Val, Valens, trimisi ca delegati romani sa asiste la alegerea in calitate de consul a fostului lor coleg Severianus, intorcindu-se nevatamati, au ridicat acest prinos de recunostiinta . In perioada civilizatiei romane, statiunea de pe Valea Cernei a constituit un important punct de atractie pentru aristrocatia Romei antice. Impresionati de exceptionala putere tamaduitoare a apelor sacre de pe Valea Cernei, romanii sositi in Dacia le-au inchinat un adevarat cult balnear sub semnul tutelar al lui Hercules.
Din timpul romanilor au ramas numeroase vestigii: apeducte, bai, statui, monede, tabule votive ridicate ca semne de multumire aduse zeilor pentru vindecare.
Dupa 1718 (Pacea de la Passarovitz) incepe istoria moderna si contemporana a Bailor Herculane, in cadrul Imperiului austriac. Din 1736 incepe reconstructia si modernizarea bailor, a cailor de acces, granicierii banateni construind aici majoritatea edificiilor din statiune, care poarta amprenta unui baroc austriac impresionant. Statiunea este vizitata de-a lungul timpului de mari personalitati, intre care: imparatul Iosif al II-lea, imparatul Francisc I si imparateasa Charlotte, imparatul Franz Iosef si imparateasa Elisabeta.


"In linistea noptii
Se aude cintecul Cernei
Ca unei pasari nevazute
Dansind din piatra-n piatra
Ducind pe vale cu ea
Toate gindurile si visele mele"
Elisabeta - Imparateasa Austrei



Tinta: CHEILE PROLAZULUI- FEREGARI, marcaj BG. Ne miram ca...de fapt nu gasim
"chei" ci un valcel ce urca sustinut. In curand dam de peretii cu trasee, unele inscriptionate (discret) cu nume/grad de dif, altele nu. O zona minunata, cu stanca fierbinte, dar si cu multa verdeata/copaci/umbra pentru "spectatori". Noi insa nu asteptam legarea cataratorilor in coarda, caci in "ghid" scrie ca avem de mers 10 ore peste DOMOGLED. Aprecieri "din burta", caci am facut- mergand lejer- 6 ore. Urcam in bocanci, gandind ca tropaitul lor vor anunta viperele din vreme sa se retraga. Nu aveam nici jambiere, nici pantaloni lungi. Dar
- spunea cineva in gluma- ca nici astia nu ne-ar fi aparat, caci viperele sar la gat!!

Din pacate- liliacul pitic - despre care invatasem si pe la scoala- nu era acum inflorit. Dar zona, pinii, vegetatia, erau ceva nou pentru noi, aveau un "aer sudic". Ne asteptam sa vedem in zare... Mediterana. Glumesc!

Intradevar o zona faina de catarat, cu vedere asupra orasului. E mult grohotis, sunt multi pomi cu coarne, liliacul pitic nu era nici acum inflorit, si vipere am gasit, dar una mica si cu burta plina. E o zona frumoasa, ce merita vazuta. Este si o mica grota deasupra traseelor de catarat, pe partea stanga cum urci. Intrarea se face prin spate, dupa ce poteca coteste la stanga si merge la orizontal. Se urca pe un mic grohotis si se ajunge la o mica gaura. Din cate am vazut este folosita ca adapost poate de cei ce se catara in zona.

" Eu va las saloane lucii,
scumpe doamne, domni. M-am dus.
Eu ma urc in varf de munte
sa ma uit la voi de sus.." Heinrich Heine

Marea mea nemultumire este ca pe harta apare o pestera Tatarctii, dar desi este trasata o poteca pe harta pana la ea, pe munte nu apare nimic. Am inteles ca doar cu ghid se poate ajunge ca la multe alte pesteri de pe Valea Cernei. Daca este asa, eu totusi imi voi lua busola, o harta buna si le voi cauta singur. Sau daca e ofera un ghid...

Apoi parasim "cheile" si curand, poteca ne scoate la Crucea Alba. E un fel de Amvon, de unde ai statiunea "la picioare". Totul ar fi minunat daca locul nu ar fi pangarit cu zeci de pet-uri si alte ambalaje si cu zeci de nume vopsite pe stanca.

Nu am ajuns la Crucea Alba, dar povestea din popor spune ca: a fost un printz austriac care a vrut sa se insoare cu o fata din popor, parintii nu i-au dat voie, si pentru asta el s-a suit pe un cal alb si a urcat pana in zona crucii si s-a aruncat de acolo, iar crucea a fost construita in memoria sa. Sa fie adevarat?

Pornim, nu prea devreme (amicii erau "la odihna";), per pedes spre "Sapte Izvoare Calde", sa vedem "atmosfera". Inghesuiala, claxoane, masini pe ambele parti, corturi inghesuite intre balustrada soselei si rapa dinspre Cerna, oameni pe malul apei, pe bolovani, pe cearsafuri,
printre gunoaie. La "Sapte Izvoare", multe tarabe si inghesuiala si mai mare, in bazinele cu apa calda, oameni de diverse "gabarite" se bucurau ca au prins un loc.

Eu am ajuns la " Sapte Izvoare" cu un microbuz (15 mii de persoana). Foarta multa lume, toti venind sa se scalde in cele 7 izvoare termale, care din pacate sunt cu apa rece pentru ca, dupa spusele unor localnici, isi faceau nevoile multi oameni acolo. Nu am avut prilejul sa urcam pe nici un traseu din 7 izvoare, dar mai este timp.

Motelul Dumbrava se afla la km 12 (pe borna kilometrica - 12 km pana in bai) si se poate ajunge doar cu o ocazie. Oameni care opresc sunt destui, si sunt si oameni care te iau fara bani. Este o frumoasa pensiune, unde mancare nu este prea scumpa (o ciorba - 45k, mititei - 10k, peste cu mamaliga - 45k 100g...), doar servirea lasa putin de dorit. Nu stiu cat costa o camera acolo, dar conditiile sunt bune.

Pornim prin padure spre CHEILE TASNEI. Marcaj bun, CA. Dupa circa 30 min, ajungem la un Amvon, o strunga. Superba priveliste!. Poze, poze! Merita urcat si doar pana aici, dar e pacat sa nu continuati. Se coboara in "Chei", poteca e stancoasa si ne miram ca sunt si urme
(baligi) de animale. Dam de o zona mai blanda, mai la orizontala, dar tot faina, unde gasim si apa. Firul ei e tot mai bogat pe masura ce urcam. Apoi, il parasim, urcand spre stanga. Pozam Canionul ce-l banuim pe firul apei, mai sus, de care stiam si din revista Muntii Carpati. Ajungem dupa nici 2 ore de la plecare la... Moara Dracilor. Ce surpriza! Ce loc de vis! Ne spalam/racorim, apoi coboram sa vedem moara. Miroase a faina! E functionala!. Nu ii trimitem apa pe "canalul de fuga", dar invartim instalatia cu mana. Vazusem asa mori- cu ax vertical si cu cupe orizontale, doar la Muzeul Tehnicii Populare din Dumbrava Sibiului. Vom afla apoi de la un localnic: urca pe aici cu caii cu sacii cu porumb, cei care "fac agricultura" pe acest versant, departe de valea Cernei, undeva mai lateral de poteca.. Cei din vale, aveau mori acolo, inainte de a se construi barajul actual din amonte de Sapte Izvoare Calde (lacul a acoperit cele Sapte Izvoare Reci de pe harta mea veche).
Filmam moara, instalatia.

Moara de data asta era in functiune, se pare ca cineva pusese niste porumb la macinat si a lasat si nite bani acolo. Am fost si eu fascinat de axul vertical al morii, si de mecanismul (automat) de macinare. Dar ma gandeam cata energie electrica s-ar putea produce folosind puterea apei ce curge pe acolo...

La coborare, nu uitam sa facem o incursiune pe firul apei - pe care l-am parasit la urcare. E tot mai spectaculos, peretii tot mai apropiati si mai inalti, cascadele tot mai greu de trecut. La una dintre ele, ma descalt de bocanci, o iau pe Marlene pe umeri, inaintez incet
prin apa pana la brau si o depun cu grija - de ea si de camera! - deasupra cascadei. Apoi, in timp ce ea filmeaza, eu mai urc una prin suvoiul apei. Pacat ca nu pot lua si camera. Mai merg putin si...in fine vad si Marea Cascada, pe care o stiam tot din revista Muntii Carpati,
cascada pe care autorii articolului si pozelor au coborat-o de sus, in rapel. Ce spectacol! Ce racoare!

Am facut si noi incursiunea pe firul apei, dar la dus nu la intors. Am ajuns intr-u loc unde trebuia sa ma descalt si sa ma bag in apa pana la brau ca sa pot urca mai departe. Cu frica de o raceala buna de la acea apa rece am renuntat si am urcat panta din stanga pana in poteca ce duce la moara. Am incercat sa cobor pe firul apei, dar iar am dat de o zona imposibil de trecut fara coarda asa ca am renuntat la a vedea cascada cu o mica tristete in suflet.

Trecem podul si pornim pe CR- marcaj bun si aici- 1 ora spre CASCADA VANTURATOAREA.

Familia de la baza ei -alta decat cei de ieri, dar tot cu catel, - asa e de "bon ton" mai nou pe multe poteci- a plecat insa la scurt timp dupa sosirea noastra. Asa ca profitam si...facem cate un dush sub cascada. Chiar dus, caci partea finala e "in surplomba", departe de
perete. Urc eu primul (Marlene filmeaza!) cei cativa metri pana langa baza ei, dar nu pot intra sub dus caci nu mai am prize la picioare, risc sa alunec. Insa- cum spunea un titlu de film:" Cineva, acolo sus, ma iubeste"! Vantul muta dusul cu 1-2 m spre mine. Se repeta si pentru
Marlene; e si ea iubita! Fiecare am remarcat si admirat "curcubeul", vizibil doar de sub dus! O mai filmam si din alte unghiuri, de sub surplomba, in "contre-jour", apoi, la plecare si de mai departe, sa-i prindem si jumatatea superioara ce se scurge pe perete. Stim ca poteca
duce mai departe pana in Creasta M. Cernei, pe Cicilovete, dar noi avem alte planuri.

Traseul spre cascada incepe la un km in aval de motelul Dumbrava. Se urca pe o panta abrupta o bucata de drum, apoi drumul continua mai lin printre pomi cu coarne si nuci. Ne delectam cu ambele fructe, si in zare apare cascada, destul de impresionanta. Nu fac un dus sub ea din cauza fricii de raceala, dar multe poze si apa imi permit sa iau.

Vin din vale, cam o ora de urcus pe La Carlige, pe un drum de acces mai...ciudat! De la sosea, cu putin inainte de km. 19, de langa un refugiu rutier, se trece Cerna pe un podet, se mai urca printr-o livada cam 5 minute, apoi...incepe catzararea! Da, s-a aratat candva si la TV. Este si un articol fain si poza in revista Muntii Carpati nr. 37 (ultimul!) scris de doamna
Naziana Mosanu din Turnu Severin. Localnicii urca si coboara pe aici pe scari de lemn agatzate /sprijinite de stanca. E cel mai scurt drum spre/ de la civilizatie. Sunt 4 scari, aproape verticale. Cu caii desigur nu se urca/coboara pe aici, ci printr-un lung ocol.

Am ajuns si la aceste scari. Destul de impresionante. Imi este greu sa-mi imaginez oamenii cu bagaje grele urcand si coborand pe aici. Vai de cei cu frica de inaltime. Sus, deasupra scarilor se deschide o frumoasa poienita, cu "localnicii si localnicele" ei, cateva vaci si taurasi la pascut.


Am mai vizitat Grota Haiducilor si Grota cu aburi ce se afla in muntii Cernei aproape de statiune, dar erau intr-o stare deplorabila. Plina de mizerii, si cu desene rupestre contemporane nu au reusit sa ma impresioneze chiar atat de mult. Dar in schimb, m-am jucat putin cu cativa lilieci ce aveau chef de pozat si care nu conteneau sa se roteasca in jurul meu.


Cam atat am reusit sa vad eu, in 3 zile de stat in Baile Herculane. Am incercat sa imbin utilul cu placutul, sa vad si orasul si muntii. Am campat la campingul Flora (tarife - 300k casuta 2 locuri, 400k casuta 4 locuri; 100k rulota; 50k - cort 1 pesoana; 10k mititeii, 15k berea Caraiman, 10k berea Noroc...). Sunt conditii bune de stat, atat la casute cat si la cort. Singurele probleme va pot face catelusii foarte jucausi din camping ce se tot alearga uni pe altii si va pot rupe o ata de la cort. Exista toaleta, dusuri cu apa termala...

Mergeti ca aveti ce vedea.
Mesajele sunt preluate ca atare de la sursele menționate.
Nu ne asumăm nici o responsabilitate pentru forma și conținutul lor.


Legături cu Ghidul Montan:
Muntii MEHEDINTI - Varful Domogled  
Muntii MEHEDINTI - Crucea Ghizelei (dn 67d)  
Muntii MEHEDINTI - Valea Tasnei  
Muntii MEHEDINTI - La Carlige (DN 67D)  
Muntii MEHEDINTI - Valea Cernei  
Muntii MEHEDINTI - Baile Herculane (Piata Hercules)  
Muntii CERNEI - Cascada Vanturatoarea  
Muntii CERNEI - Gura Vaii Vanturatoarea (DN 67D)  
Muntii CERNEI - Podul Tasnei (DN 67D)  
Muntii CERNEI - Cerna Sat  
Muntii CERNEI - Baile Herculane (CFR)  
Muntii CERNEI - Varful Cicilovete  
Muntii MEHEDINTI  
Muntii CERNEI  
Muntii ALMAJULUI si LOCVEI  


Nu există comentarii pentru acest mesaj
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii




© Copyright 1999-2020 www.alpinet.org