Alpinet Hărți Montane Ghid Turistic Cluburi Montane IIC Salvamont
   Caută      site găzduit gratuit de Alpinet.org - ghidul tău montan   
Liste Alpinet - alpinet2k

De la: partheniu cezar <c...@yahoo.com>
Data: Joi, 17 Sep 2009, 14:58
Subiect: Re: [a] Adevarul: Gunoaiele urca si la peste 2.000 de metri
Uimitor sau nu, la Vihren nu am vazut gunoaie si acolo nu e bariera sau altceva de genul. Nici la Banderitza unde poti ajunge cu masina. Cum au rezolvat bulgarii nesimitirea turistilor (de orice nationalitate)?
Intrebare de o mie de puncte: cine sa dea amenzile si mai ales cine sa plateasca amenzile in Romania in conditiile in care nu sunt fonduri pentru a angaja oameni, jandarmeria montana ar trebui sa aibe atributii in acest sens pe langa angajatii ariilor protejate si sa si aplice regulile si amenzile si nu cred ca exista o modalitate automata de incasare a amenzii? Dau exemplu Norvegia in care nu mai platesti taxa de drum la ghiseu. Exista camere care te fotografiaza pe autostrazi si taxa e luata direct din contul proprietarului masinii.
Codruta, prin rezervatie eu inteleg in contextul de fata "arie protejata". Vrei sa merg mai departe pe ideea ta? Taxa la unitatea de cazare daca nu dovedesti la plecare ca ai luat gunoiul pe care l-ai facut cat timp ai stat acolo. Ce zici? Plus o recompensa daca iei si alte deseuri si le cobori la vale (evident din partea cabanei si a autoritatilor - a se citi punctul adminstrativ de la Izvorul Muntelui ca exemplu sau adiminstratia PC sau cabana Gura Raului din Zarnesti).

Cezar Partheniu - far away from Romania, dar cu gandul tot acasa




________________________________
From: Razvan Tudorica <raz>
To: alpinet2k@yahoogroups.com
Sent: Thursday, September 17, 2009 1: 24: 51 PM
Subject: Re: [a] Adevarul: Gunoaiele urca si la peste 2.000 de metri


Exista munti in Romania in care se percepe taxa de acces daca intri doar cu
piciorul (Ceahlau)... si nu protestez impotriva ei, din contra, daca as sti
ca e folosita cum trebuie as fi de acord sa fie si marita...

In acelasi timp nu pot sa ma gandesc ca in alte tari (chiar invecinate -
vezi Bulgaria) ajungi cu masina pe un drum "foarte modernizat" pana la
aproape 2000 de metri (cabana Vihren).

Din punctul meu de vedere sunt impotriva oricarei forme de a pune vreo
bariera / zid / sarma ghimpata / another brick in the wall DAR sunt pentru
introducerea unor taxe si amenzi substantiale pentru nerespectarea regulilor
locului.

O zi fara gunoaie (de orice fel).

2009/9/17 ARIN <>

> Dar nu are Dragos nici o vina, nu stiu de ce te zburlesti la el...:(
>
> In alta ordine de idei: nu vad legatura intre "rezervatiile bagate pe gat"
> si "gunoaie" - aveam impresia ca in "rezervatie" circulatia e restrictionata
> - sau nu? Oricum, gunoaiele din poza nu-s "de masina" ci "de cabana" - nu
> inteleg de ce nu li se gaba o taxa celor de la cabane / hotel / samd....
>
> Si nu inteleg: daca la Mamaia s-a putut baga "bariera" (cu taxa aferenta),
> de ce nu se poate baga si la Balea; in fond, nu-i NIMENI obligat sa mearga
> pe munte - si mai ales cu masina. Daca vrea "munte" de ce nu poa' sa mearga
> pe jos? sau sa-si ia un DVD-player... >:)
>
> Apropo de asta: bag imediat ceva in legatura cu Apusenii... >:
>
> From: Adrian Caziuc
>
> Atata mirare si indignare pentru gunoaiele lasate de diversi pe munte. Dar
> vreti sa ajungeti cu masina pana la baza traseelor de catarat, pana la
> cabane si sa strabateti muntii stand pe fund.
> Ia inchideti drumul pana la Cabana Gura Diham, pana la Cabana Balea,
> amenajati tarcuri pentru campare cu taxa si supraveghere la plecare, puneti
> rangeri la intrarea in trasee sa numere sticlele si pungile de plastic si
> reinstaurati comunismul american cu "spusa la tovarasu" si o sa vedeti ca
> dispar problemele.
>
> Pana atunci, gura mica. Cine are bunavointa sa stranga un pet din iarba sa
> o faca, cine nu, sa treaca nepasator mai departe.
> Am strans si eu gunoaie de pe munte si organizat si de unul singur, dar
> m-am scarbit.
>
> Adrian
>
> --- On Thu, 9/17/09, Dragos Bora <> wrote:
> Subject: [a] Adevarul: Gunoaiele urca si la peste 2.000 de metri
> To: alpinet2k@yahoogrou ps.com <alpinet2k%40yahoog roups.com>
> Date: Thursday, September 17, 2009, 12: 14 PM
> "In Romania, gunoaiele urca si la peste 2.000 de metri altitudine"
> http://www.adevarul.ro/articole/ in-romania- gunoaiele- urca-si-la- peste-2-000- de-metri- altitudine. html

.
Mesajele sunt preluate ca atare de la sursele menționate.
Nu ne asumăm nici o responsabilitate pentru forma și conținutul lor.

Alte mesaje din aceeași discuție:
SubiectAutorData
 Re: [a] Adevarul: Gunoaiele urca si la peste...partheniu cezar17 Sep 2009
 Re: [a] Adevarul: Gunoaiele urca si la peste...costescu bogdan18 Sep 2009

Legături cu Ghidul Montan:
Muntii LATORITEI  


O poză: [N-am găsit]

Un articol: [N-am găsit]

Un traseu:
Satul Ciunget-Valea Latoritei-Canton Borogeana-Troita la sapte cruci-La Jgheaburi-Cascada Apa Spinzurata-Baraj Petrimanu-Complexul Turistic Tudor Petrimanu-Curmatura Oltetului
Traseu: nemarcat, accesibil și iarna pînă la Petrimanu, drum în parte asfaltat pînă la Petrimanu Durata: 4-5 ore



Satul Ciungetu este așezat la confluența văii Rudăreasa cu Latorița. În lungul acestor văi au fost construite drumuri de tip forestier. Pe Latorița drumul se continuă de la Petrimanu peste Curmătura Oltețului (1615 m) trecînd în Oltenia prin Polovragi, după ce străbate vestitele chei ale Oltețului în care se află renumita peșteră Polovragi. Deși acest drum este accesibil tuturor rnijloacelor auto (dificil pentru autoturisme în unele sectoare), recomandăm parcurgerea lui pe jos pentru a putea privi pe îndelete defileul de vis al Latoriței, unul dintre cele mai frumoase din țară.

Pornind din fața complexului comercial din Ciungetu, ne îndreptăm pe șoseaua ce urmează valea Latoriței, admirăm arhitectura modernă a uzinei Lotru-Ciunget și păienjenișul rețelelor electrice și după circa 1 km intrăm în defileu. Valea se strîmtează, versanții cad aproape vertical. Pe polițele stîncoase ne întîmpina o adevărată bogăție de plante cu flori multicolore. Abrupturile care străjuiesc valea, mai cu seamă cel stîng, adăpostesc prin înaccesibilitatea lor numeroase elemente floristice valoroase (Iris richenbachii, Lilium martaqon, Dianthus spiculifolius ș.a.) ce se cer conservate sub forma unei rezervații naturale. In punctul Prejbeni, după ce se strecoară pe sub un perete surplombat, șoseaua traversează pe malul drept și de aici pînă la Borogeana este adesea udată de apele unor pîraie năvalnice care nu-și respectă albia.

La Borogeana întîlnim cîteva cantoane forestiere din dreptul cărora se desprinde un drum forestier care urcă în serpentine Muntele Borogeana pînă aproape în golul alpin. Tot de aici urcă o potecă marcată cu punct galben (jos nu se distinge marcajul fiindcă pădurea a fost tăiată) ce ajunge în Șaua Gropița, reprezentînd o cale de acces spre rninunata Piatră a Tîrnovului ca și spre Vîrful Nedeia (2130 m), cel mai înalt din Munții Căpățînii. Continuăm dmmul pe vale și în curînd zărim pe malul stîng o troiță (,,La șapte cruci"), ridicată în memoria unor muncitori prinși de o avalansă cu ani în urmă. Jgheabul pe unde se prăvălesc avalanșe se observă în stînga drumului și de aceea iarna vom circula cu atenție în acest sector.

In continuare intrăm în sectorul de vale cunoscut sub numele de ,,La Jgheaburi", unde apa Latoriței a săpat în stîncile de pe fundul albiei jgheaburi și marmite, care acum sînt vizibile prin scăderea debitului de apă. Treptat, drumul urcă și în curînd ajungem în dreptul unui prag stîncos șlefuit de ape, peste care se mai prelinge un firicel de apă. Este ceea ce a mai rămas din cascada denumită de localnici ,,Apa spînzurată", situată pe pîrîul Turcinu Mare, în versantul stîng al văii. Apele acestuia au fost captate și dirijate împreună cu ale altor pîraie spre lacul de acumulare Vidra. După circa 3 ore de mers, zărim barajul de beton de la Petrimanu, adevărată operă de artă, în spatele căruia se adună aproape 2 milioane metri cubi de apă, care este apoi pompată în marele rezervor Vidra. Depășim barajul și dincolo de lac se deschide o priveliște spre stîncile de pe Boarneșu prin adîncitura Pîrîului lui Tocan. Trecem pe lîngă un canton silvic și apoi pe lîngă cabana Petrimanu, aflată, din păcate, de mulți ani în stare de finisare (poate găzdui cîteva persoane în caz de necesitate). Aproape de coada lacului își aduce apele în lac izvorul Curmăturii în lungul căruia urcă o potecă largă pe care o vom aborda călăuziți de rețeaua de înaltă tensiune. Șoseaua mai înaintează cîteva sute de metri și apoi, desprinzîndu-se de cea care continuă drumul spre barajul de la Galbenu, se îndreaptă în serpentine întinse spre Curmătura Oltețului.

Poteca scurtează mult serpentinele și ne scoate într-o oră în Curmătura Oltețului. Din acest punct admirăm înălțimile sectorului central al Munților Latoriței, în care domină siluetele masive ale vîrfurilor Puru și Fratoșteanu Mare, ca și stîncăriile de calcar ale Boarneșului. Din Curmătură putem coborî la Polovragi (circa 20 km) sau ne racordăm la poteca de creastă a Munților Căpățînii îndreptîndu-ne spre est pe Culmea lui Maxim. De asemenea, ne putem îndrepta spre cabana Rînca străbătînd mai întîi sectorul vîrfurilor înalte din partea estică a Munților Parîng (Micaia, Galbenu, Păpușa). Se poate vizita și poligonul experimental eolian construit de ICEMENERG București în vederea valorificării energiei eoliene.


 



Nu există comentarii pentru acest mesaj
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii




© Copyright 1999-2020 www.alpinet.org