Alpinet Hărți Montane Ghid Turistic Cluburi Montane IIC Salvamont
   Caută      site găzduit gratuit de Alpinet.org - ghidul tău montan   
Au trecut 10 ani : Știri

Au trecut 10 ani - Miercuri, 16 Aug 2006, 3:39, vizitată de 15587 ori


Au trecut iată, deja 10 ani, de la prima expediție dîmbovițeană pentru cucerirea celui mai înalt vârf din Europa - Elbrus - Caucaz - 5642 m, prima verigă din programul "TOP 7" - cucerirea celui mai înalt vârf de pe fiecare continent.
În continuare, ne vom reaminti cele mai importante lucruri din această expediție:

PRIMA EXPEDIȚIE DÎMBOVIȚEANĂ
PE CEL MAI ÎNALT VÂRF DIN EUROPA
ELBRUS – CAUCAZ – 5642m

CAPITOLUL I – IDEEA

În decembrie 1995, la cea de-a XII-a aniversare a A. T. „Chindia”, l-am avut ca invitat pe David Neacșu, primul român care a ajuns pe vârful Kilimanjaro (cel mai înalt vârf din Africa), cel care a organizat (ulterior) și prima expediție românească pe vârful Aconcagua (cel mai înalt vârf din America de Sud). Cu această ocazie am vizionat un film (o casetă video) și mai multe diapozitive despre expediția din Africa și, totodată, am discutat despre viitoarea expediție pe Mc. Kinley (Alaska), dar răspunsul a fost politicos: „încercați cu ceva mai mic, mai aproape, dovediți că puteți și mai stăm de vorbă”.

CAPITOLUL II – PREGĂTIRI

Încă din luna ianuarie am hotărât să atacăm Caucazul pentru cucerirea Elbrusului – 5642m, cel care, prin schimbarea granițelor politice din fosta U. R. S. S., devenise „cel mai înalt vârf din Europa”, detronând pe „bătrânul” Mont Blanc cu ai săi 4810m.
S-a constituit un grup de inițiativă format din: Nicu Posta, Geo Badea, Dan Popescu, Marcel Puiu, Ileana Bocanciu, Dragoș Chițulescu, Florina Mocanu, la care s-au atașat în următoarele luni: Andrei Tudorache, Sebi Morea, Marius Popescu, Călin Pasere, Adelina Godeanu, Sorin Iosif, Mariana Nistor, Eugen Roșu, precum și Vali Băcanu și Adi Defta de la Clubul „Morena” din Moreni.
Momentul oficial al lansării expediției a fost corelat cu primirea la Prefectul Județului Dîmbovița, d-l Marin Antonescu, a d-lui Teodor Negoiță, primul român care a ajuns la Polul Nord, primire care a avut loc pe 31 ianuarie 1996, dată la care celebrul explorator a fost invitat de onoare al A. T. „Chindia”.
Am început căutarea de informații, de hărți, de cărți, de echipament și de… sponsori.
De asemenea, am început și antrenamentele, după care am făcut o vizită medicală complexă, cu ajutorul lui Dan Popescu și al d-lui doctor Mircea Vlădoianu, care între timp, intrase în lotul lărgit al expediției. Ca antrenament, am efectuat în grupe mai mari sau mai mici, următoarele trasee: Cabana Leaota – Vârful Leaota – Creasta Lungă – Valea Rătei, creasta Pietrei Craiului (februarie), ecologizarea Peșterii Rătei, dese ture de cățărare în Munții Bucegi (peretele Coștilei), Postăvaru, Cheile Râșnoavei, Creasta Cocoșului etc. la care s-au remarcat Geo Badea și Dragoș Chițulescu. Tot ei, dar în echipe diferite, au reușit, în cursul lunii iunie, escaladarea celui mai cunoscut și mai greu traseu de alpinism (gradul 6B – maxim) de la noi din țară, celebra „Fisură Albastră” din Peretele Văii Albe – Bucegi.

CAPITOLUL III – LOTUL

În timp ce unii se antrenau sau alergau după sponsori, alții nu s-au implicat cu nimic în organizare, astfel că în final, după câteva retrageri „spectaculoase” și o apariție „de ultimă oră”, lotul a fost alcătuit din:
- VASILE (VALI) BĂCANU – 47 ani – tehnician la IM Mija – domiciliat în Moreni;
- NICOLAE (NICU) POSTA – 41 ani – inginer la COS Târgoviște – domiciliat în Târgoviște
- FLORICA (FLORINA) MOCANU – 34 ani – inginer la SPP Târgoviște (Viforâta) – domiciliată în Geangoești:
- ILEANA BOCANCIU – 28 ani – desenator tehnic la Steaua Electrică Fieni – domiciliată în Fieni
- GHEORGHE (GEO, GHEO) BADEA – 23 ani – student la Facultatea de Geografie a Universității „Valahia” Târgoviște – domiciliat în Pietroșița:
- LUCIAN (LUC) BĂLAȘ – 19 ani – student la Facultatea de Mecanică a Universității „Transilvania” Brașov – domiciliat în Moreni;

CAPITOLUL IV – SPONSORII

La un moment dat, eram în cumpănă: aveam foarte multe promisiuni, dar puțini bani în cont, așa încât se punea problema renunțării. Dar nu se putea rata acest moment: ÎN CINSTEA „TÂRGOVIȘTE 600”, O ECHIPĂ DÂMBOVIȚEANĂ SĂ AJUNGĂ PE ACOPERIȘUL EUROPEI.
De menționat că, la un moment dat, această corelare cu „Târgoviște 600”, ne-a adus deservicii, foarte multe firme la care am apelat, spunându-ne că „au dat bani la Fundație”. Totodată, am fost frecvent confundați cu o altă asociație non-profit care a vrut să organizeze o expediție automobilistică până în Extremul Orient și a clacat. Pentru cine, încă, nu ne cunoaște – suntem înființați la 15 decembrie 1983 pe lângă BTT Târgoviște sub denumirea de Clubul de Turism „Chindia” și avem un nume în țară.
Reușita acestei expediții a fost posibilă grație următorilor:

1. SPONSORI PRINCIPALI:

- BTT Târgoviște
- AUTOMECANICA Moreni

2. PONSORI FINANCIARI:

- ROMCIF Fieni
- CARALUX PROD. București
- Sindicatul Liber „SELUM” Fieni
- DRUMEȚUL SRL Moroieni
- BIROUL NOTARIAL PUBLIC – Tudor Lucian și Sădean Virginia – Târgoviște
- ROMSILVA – Târgoviște
- PATRANA SRL – Pucioasa

3. SPONSORI MATERIALI:

- CARN ECO Târgoviște – salam, cârnăciori, șuncă etc
- TIMNEEA Runcu – conserve de carne și pateu
- Întreprinderea de Unelte și Scule Brașov – 10 pioleți tip „Nanga Parbat 96”
- Farmacia DAVILA Târgoviște – medicamente
- SPP Târgoviște (Viforâta) – motorină, pelerine de ploaie, rechizite, multiplicare xerox;
- Foto WAR Târgoviște – filme foto
- ROLAND Pucioasa – produse farmaceutice
- BUCEGI Pucioasa – pânză, stegulețe
- DB IMPEX Târgoviște – vodca pentru protocol

4. SPONSORI LOGISTICI:

- PRIMĂRIA TÂRGOVIȘTE – primire oficială la plecare, scrisori de recomandare către Consulatul Rusiei și Ucrainei, scrisori de recomandare pentru traseu, pliante, insigne, plachete (în colaborare cu Fundația „Târgoviște 600”);
- RADIO MINISAT – interviuri în faza de pregătire a expediției, la momentul plecării, preluarea informațiilor „calde” transmise de noi din traseu, interviuri multiple la revenire;
- Redacția Târgoviște a Televiziunii Române (d-nul Gabriel Degeratu și d-nul Valentin Popa) – prezentarea momentului oficial de lansare, (ianuarie 96), prezentarea plecării și sosirii;
- Ziarul DÂMBOVIȚA – ample articole, atât despre fazele de pregătire ale A. T. „Chindia” cât și de la plecarea și sosirea în / din expediție;
- RADIO „D” – colaborarea cu AT „Chindia” la emisiunea „România Pitorească”, interviuri la plecare și la sosire;
- CRUCEA ROȘIE Dâmbovița – multiplicare xerox, transport întoarcere;
- NEST Târgoviște – ofertă transport auto;
- MONDOTRANS Târgoviște – ofertă transport auto;
- MITROPOLIA Târgoviște – Preot Bănescu – slujbă de binecuvântare la plecare;

5. PRIETENI, OAMENI DE MUNTE, COLEGI:

- RĂZVAN PETCU – alpinist, clubul „Floare de Colț” București – diapozitive din Caucaz (februarie 1995), informații;
- ANDREI BELEAUA – alpinist – București – informații;
- DAVID NEACȘU – alpinist – București – informații, speranțe;
- TEODOR NEGOIȚĂ – explorator polar – București – informații, echipament, încredere;
- CRISTI DRAGOMIR – alpinist – Craiova – hărți, informații, echipament;
- DUMITRU CHIȚANU – alpinist – Bacău – hărți, pliante, informații;
- IOAN HEINZ – speolog – Reșița – echipament
- ADI BÂLGĂR – speolog – Drobeta Tr. Severin – echipament;
- ALEXANDRU COVACI – alpinist – Baia Mare – echipament;
- PAUL ENACHE – alpinist – Brașov – echipament, informații;
- IONEL DAVID – alpinist – Comișani – echipament – informații
- VICTOR RAICU – instructor turism – „Bucur” București – ajutor logistic transport;
- MARIUS GANE – alpinist – București – echipament;
- ADI DEFTA – alpinist – Moreni – informații, echipament;
- DORU DEACONESCU – Șef Salvamont Dâmbovița – echipament, încredere;
- AUREL BOLEA – membru Salvamont Dîmbovița – echipament;
- MIHAI MANEA – (fost) membru Salvamont Dîmbovița – echipament;
- MIRCEA VLĂDOIANU – medic – consultații de specialitate;
- EUGEN IONIȚĂ – „Profesorul” – multiplicare pe calculator;
- VIOLETA SPRINCEANĂ – sponsori;
- MADI POPESCU – sponsori, multiplicare xerox;
- MARCEL PUIU – documentare, logistică, multiplicare, cooptare sponsori, echipament;
- PETRICĂ PORUMB, NAE GORAN – sprijin logistic;
- DORU BUCURA – cooptare sponsori, multiplicare materiale;
- Șefii celor 4 membri salariați care au mai „închis ochii” la insuficiențele lor din perioada de pregătire a expediției;
- Întregul personal al BTT Târgoviște – sprijin logistic acordat zilnic;
- Serviciul Pașapoarte Dîmbovița, Crucea Rosie Dîmbovița, Subredacția Dîmbovița a Radio România Actualități;

Le mulțumim tuturor!

Ei sunt baza aisbergului, iar noi cei 6 vârful, adică ceea ce a văzut lumea.
Aproape tuturor sponsorilor le-am promis fotografii „de pe vârf”, cu sigla sau emblema lor. Nu am reușit fotografii „de protocol” decât în localitățile Chișinău (momentan filmul e dispărut), Elbrus (circa 200m – punct de plecare spre zonele alpine), refugiul Priot 11 (4200m altitudine), și la Stâncile Pastuhov (4800m). Pe vârf (5642m) a ajuns numai Geo Badea (alți doi membri ai echipei erau pe la 5200m – la circa 3 ore de mers), care a fotografiat borna de beton cu o placă metalică, rucsacul său, bețele de schi și mănușile. Pe rucsac a pus pliantul cu „Târgoviște 600” și o siglă a Radio Minisat, pe care era scris „A. T. Chindia – BTT Târgoviște – august 1996”, singurele pe care le-a putut căra (la altitudine mare, orice 100 g în plus se „simte”, în condiții de aer rarefiat, viscol și temperatura scăzută).
Această fotografie e dovada că el a ajuns pe vârf și că expediția a reușit. Expediția a fost mediatizată în presa locală (ziarele Dîmbovița și Jurnal de Dîmbovița), radio local (Radio Minisat, Radio „D”), radio central (Radio România Actualități și Radio România Tineret) și Televiziunea Română (TVR 1 – emisiunea Actualități).

CAPITOLUL V – EXPEDIȚIA, ÎN TIMP ȘI SPAȚIU

1 august 1996
– ora 10: 00 – întâlnire la BTT;
– ora 11: 00 – primire la Primăria Târgoviște;
– ora 12: 00 – slujba religioasă la Mitropolie;
– ora 12: 30 – conferință de presă;
– ora 13: 30 – plecarea din Târgoviște;
– ora 19: 00 – plecarea din București (tren);
2 august 2006
– ora 08: 43 – sosire la Chișinău;
– ora 12: 34 – plecare din Chișinău (tren);
– ora 17: 20 – sosire la Odesa (probleme cu biletele de tren și cu cazarea, toate rezolvate grație unei femei deosebite, Lenuța din Moldova);
3 august 1996
– ora 10: 58 – plecarea din Odesa (pe parcursul a 27 de ore de mers cu trenul, diverse momente, în general plăcute);
4 august 1996
– ora 14: 30 – sosirea la Rostov pe Don (aceleași probleme ca și la Odesa – schimbare valută, cumpărare valută – rezolvate cu ajutorul altei femei deosebite, Tania, rusoaică din Osetia de Nord)
– ora 19: 36 – plecarea din Rostov pe Don;
5 august 1996
– ora 04: 10 – sosirea la Mineralnîi Vodî (aceleași probleme de orientare în gări, de schimbare tren, cumpărat bilete, rezolvate cu ajutorul lui Igor, alpinist din Crimeea);
– ora 06: 45 – plecarea cu autobuzul din Mineralnîi Vodî (au apărut filtrele de poliție, de armată, care verificau actele și bagajele – eram doar la 100-200km de Cecenia – dar nu avem probleme, datorită aprobărilor date de Consulatul Rusiei;
– ora 9: 00 – sosire la Nalcik – capitala republicii Kabardino-Balkare;
– ora 10: 00 – plecarea cu un autobuz de tip vechi (numit de noi „cataragă”) spre Valea Baksanului, lungă de 100 km, ce duce în inima muntelui;
– ora 13: 00 – sosire la Itcol, la 6 km de fundul văii (coborârea noastră aici propusă de o rusoaică, Natașa, bibliotecară la hotel Itcol, care ne-a „înfiat” pe toată perioada șederii noastre în zona montană: ne-a ținut bagajele la ea în cameră, ne-a aranjat montarea corturilor la o prietenă a ei în curte – în apropiere de hotel – ne-a „aranjat” la centrala termică pentru duș, ne-a făcut ceai cald și supă fierbinte de câte ori a fost nevoie, ne-a dat documentație, informații, scrisori de recomandare și echipament; toate acestea, dragi prieteni, FĂRĂ BANI! UN OM EXTRAORDINAR!)
– ora 15: 00 – drumeție până la Terskol (3km) și Azau (7km) la baza telecabinei;
6 august 1996
– începem aclimatizarea cu urcarea vârfului Ceghet (3761m) și cu vizualizarea crestelor principale ale masivului: Nakratau, Donguzorun, Ușba, Șelda etc;
– întâlnire cu un grup de trei francezi conduși de ghidul Sașa;
– unii din noi au deja probleme;
7 august 1996
– vrem să atacăm Vârful Kogutai (3891m), dar ploaia ne strică planurile; telefonăm în țară;
8 august 1996
– plecăm toți șase la refugiul Priot 11 – 4200m, luăm o telecabină de la 2300 la 3000m, apoi alta până la 3500m, apoi un telescaun până la 3750m și intrăm pe ghețar; în aceeași zi urcăm, fiecare cât poate, la 4500 – 4800m;
9 august 1996
– diverse probleme: lipsa poftei de mâncare, senzații de vomă, constipație;
– vremea e rea pe vârf, a fost atins numai Vârful de Est – 5633m, de către un grup de francezi, conduși de mulți ghizi ruși;
– refugiul (200 locuri la cazare, bar, bucătărie, sală de mese, administrator, femeie de serviciu, preț cazare: 6-10 dolari/noapte) este plin de alpiniști francezi, englezi, americani, spanioli, portughezi, croați, norvegieni, suedezi, coreeni și bineînțeles ruși;
– încă o dovadă că vârful e cel mai înalt din Europa;
10 august 1996
– ora 02: 30 – Geo încearcă un prim atac alături de alte grupe de alpiniști; vremea e foarte rea, renunță;
- datorită unor probleme de sănătate, Ileana, Florina și Nicu coboară, urmând ca pe cazarea plătită pentru ei să mai rămână ceilalți trei băieți încă o noapte, pentru atacul decisiv;
- în noaptea următoare vremea se schimbă radical (viscol, ceață, zăpadă de 30-40 cm) încât toate grupurile din refugiu sunt nevoite să renunțe la vârf;
11 august 1996
- Geo, Vali și Luc coboară de la refugiu;
- Ileana, Florina, Nicu merg până în localitatea Elbrus, pentru fotografii „de protocol” apoi puțin pe Valea Kogutai;
- seara, atmosfera e deprimantă, tensionată;
- au trecut 10 zile, în general apare dorul de casă, foarte greu de controlat din punct de vedere psihic;
12 august 1996
- plecăm pe vârful Kogutai, prin poiana Narzan; Geo prinde poteca „clasică”, pe vale și ajunge pe vârf (3891m), ceilalți rătăcim prin pădure, apoi urcăm pe o vale seacă, greu accesibilă, până la 3750m;
- vedem clar Elbrusul, fără pic de nor, scăldat în soare;
- hotărâm încă un atac decisiv: ORI, ORI!
- incident stupid la 3750m;
- seara puțin tensionată până stabilim CÂȚI și CINE urcă;
13 august 1996
- urcă cei patru băieți, fetele rămân să dea telefon;
- ora 19: 00 – deja dormim după o cină bună;
14 august 1996
- ora 02: 30 – deșteptarea;
- ora 03: 15 – plecarea;
- mergem eșalonat încă de la început, pe o vreme bună, cer înstelat, vânt slab;
- la 4500m, Luc se retrage, urcând ulterior (după odihnă) până la 5000m;
- Geo e deja la 5100m, când Nicu și Vali fac o mică pauză la 4800m;
- ora 07: 00 – răsare soarele din spate, dar apar viscolul și gerul;
- ora 08: 30 – Geo Badea ajunge cu greu pe cel mai înalt vârf al europei, Elbrus – Caucaz – 5642m;
- ora 10: 00 – la întoarcere îi preia pe Nicu și Vali de la 5200 – 5250m, din buza șeii și coboară împreună;
- coborârea e la fel de dificilă, din punct de vedere al aclimatizării, ca și urcarea;
- ne odihnim ceva la refugiu, după care coborâm obosiți, dar fericiți;
- seara, bem șampanie, alături de Ileana, Florina și Natașa;
- plănuim intrarea pe Valea Adîl-Su;
15 august 1996
- Geo, Luc și Vali, care vor escaladă pe gheață, devin ezitanți la vederea vremii închise;
- hotărâm întoarcerea acasă;
- ora 12: 00 – plecarea din Itcol;
- ora 14: 00 – sosirea la Nalcik;
- ora 16: 30 – plecarea cu autocarul la Rostov pe Don (600Km); alte filtre de poliție și armată;
16 august 1996
- ora 06: 30 – sosire la Rostov pe Don; aceleași mari probleme la procurarea biletelor;
- un prim bilanț financiar-contabil, câteva discuții neprincipiale, vizitarea orașului în grupe de câte doi;
- ora 17: 30 plecarea din Rostov pe Don;
17 august 1996
- ora 20: 30 – sosirea la Odesa;
- ora 22: 30 – întâlnirea cu Lenuța căreia îi dădusem telegramă;
18 august 1996
- ora 06: 00 – plecare acasă la Lenuța, la Nicolaevskaia (25 km de Odesa) cu autobuzul;
- ora 07: 30 – sosire la Nikolaevskaia – vizită prin sat, baie la liman, votcă, pește prăjit, vin, struguri, bar, discotecă, un adevărat răsfăț, după zile întregi de opreliști; oameni foarte săraci, dar foarte primitori;
19 august 1996
- ora 01: 00 – plecarea din Nikolaevskaia;
- ora 04: 30 – sosirea la Odesa;
- ora 08: 30 – plecarea cu autocarul la Chișinău;
- ora 12: 00 – sosirea la Chișinău;
- ora 16: 00 – plecarea cu trenul spre București;
20 august 1996
- ora 06: 00 – sosirea la București; surpriză: în urma telefonului nostru suntem așteptați de Petrică Porumb cu mașina Crucii Roșii Dâmbovița;
- ora 08: 00 – BTT Târgoviște – flori, șampanie, poze, pupături, scurte povestiri, primire oficială, bucurie și păreri de rău;

CAPITOLUL VI – CONCLUZII

Reușita expediției este dedicată:
- familiilor noastre care ne-au dus grija și dorul, timp de trei săptămâni și ne-au înțeles năzuințele;
- orașului Târgoviște la a cărui aniversare ne-am adus și noi un mic dar reprezentativ omagiu;
- unor prieteni, membri ai AT „Chindia”, morți în perioada 1983-1996: Ilie Boboacă, Ben Diaconeasa, Adrian (Goe) Trică, Cornel Răducanu;
- unor prieteni, pasionați alpiniști, membri ai expediției românești pe Nanga Parbat – Himalaia, morți în luna iunie 1996, acoperiși de avalanșă: Răzvan Petcu și Gabi Stana;
- instituțiilor, firmelor, sau persoanelor fizice care ne-au ajutat;
- Asociației de Turism „Chindia”, ca organizatoare și participantă prin membrii ei: Geo, Nicu, Ileana și Florina, la această expediție;
- Clubului Alpin „Morena” din Moreni, ca participant prin membrii săi Vali și Luc;

CONCLUZIA FINALĂ

EXPEDIȚIA A REUȘIT!
Reușita ei ne îndeamnă și ne dă dreptul de a cuteza și mai sus. Încercăm să intrăm în „Top 7” – topul alpiniștilor care au reușit escaladarea celui mai înalt vârf de pe fiecare continent.
Ce ne trebuie?
Antrenament, echipament, documentație și ambiție din partea noastră, a întregii asociații și sprijin financiar sau material din partea prietenilor și a sponsorilor.

Ileana Bocanciu, Nicu Posta
30 august 1996
Ileana Bocanciu


Legături cu Ghidul Montan:
Muntii METALIFERI - Rosia Montana  
Muntii PADUREA CRAIULUI - Platoul Carstic Imasul Batranului  
Muntii PADUREA CRAIULUI - Pestera Baia Cocosului  
Muntii PADUREA CRAIULUI - Pestera Rosie  
Muntii PADUREA CRAIULUI - Statiunea Stana De Vale  
Muntii PADUREA CRAIULUI - Pestera Cocosului  
Muntii PADUREA CRAIULUI - Pestera Batranului  
Muntii POSTAVARU - Brasov  
Muntii POSTAVARU - Comuna Cristian  
Muntii POSTAVARU - Poiana Cristianul  
Muntii POSTAVARU - Poiana Brasov - Rest. Capra Neagra  
Muntii POSTAVARU - Ref. Salvamont  
Muntii POSTAVARU - Poiana Brasov - Patinoar  
Muntii POSTAVARU - Crucea Musicicoiului  
Muntii POSTAVARU - Poiana Brasov - Hotelul Poiana Ursu  
Muntii POSTAVARU - Varful Postavaru  
Muntii POSTAVARU - Cabana Cristianu Mare  
Muntii POSTAVARU - Cabana Postavaru  
Muntii POSTAVARU - Poiana Cristianul Mare  
Muntii POSTAVARU - Poiana Brasov  
Muntii POSTAVARU - Pietrele Lui Solomon  
Muntii LEAOTA - Comuna Dragoslavele  
Muntii LEAOTA - Sub Piatra Dragoslavelor  
Muntii LEAOTA - Comuna Podul Dimbovitei  
Muntii LEAOTA - Varful Romanescu  
Muntii LEAOTA - Cabana Leaota  
Muntii LEAOTA - Plaiul Romanescu  
Muntii LEAOTA - Varful Leaota  
Muntii LEAOTA - Mt. Fundatica  
Muntii BUCEGI - Varful Costila  
Muntii BUCEGI - Valea Seaca dintre Clai  
Muntii BUCEGI - Ref. Salvamont  
Muntii BUCEGI - Pietrosita  
Muntii BUCEGI - Crucea Caraiman  
Muntii BUCEGI - Cabana Caminul Alpin  
Muntii BUCEGI - Mt. Padina Crucii  
Muntii BUCEGI - Saua Runcu  
Muntii BUCEGI - Valea Pietrosu  
Muntii BUCEGI - Muchia Pietrei Arse  
Muntii BUCEGI - Hotel Alpin  
Muntii BUCEGI - Saua Batrana  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Casa de Vanatoare Piatra Craiului  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Cabana Roland  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Refugiul Zorelelor  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Refugiul Sperantelor (Cioranga Mare)  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Cabana Garofita Pietrei Craiului  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Poiana Inchisa  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Podul La Riul Mare Spre Magura  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Comuna Dimbovicioara  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Crucea Granicerului  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Refugiul Spirla  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Gura Vaii Runcu  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Valea Pietrelor  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Varful Piatra Mica  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Curmatura Pietrei Craiului  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Saua Padinei Inchise  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Brina Caprelor (Craiului)  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Refugiul Diana  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Refugiul Virful Ascutit (Lehmann)  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Comuna Fundata  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Casa Crucea Pajurei (dn73, Km93.5)  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Mormintul Florichii  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Crucea Vatafului  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Refugiul Grind  
Muntii GODEANU - Varful Godeanu  
Muntii GODEANU - Sub Varful Godeanu  
Muntii METALIFERI  
Muntii PADUREA CRAIULUI  
Muntii POSTAVARU  
Muntii LEAOTA  
Muntii BUCEGI  
Muntii PIATRA CRAIULUI  
Muntii GODEANU  


O poză: [N-am găsit]

Un articol: Ursul si Romanii, înscris de Ioan Ștețca -
Sau Românii și Ursul. Ursul la singular, pentru că în curând va fi doar unul. Săracul Urs nu prea mai are loc pe plaiurile mioritice, dacă mai răbda el cum răbda să-l împuște capete încoronate, ambasadori, senatori, și alți inși de genul acesta, nu i-a mai putut răbda pe niște amărâți de români ieșiți după ciuperci, pe niște muncitori salvatori și pe niște vecini ce îi hrăneau numai cu niște gunoaie. Săracul Urs sau ursuleț în acest caz, a avut și el o răbufnire de orgoliu! Deși „codru-i frate cu românu”, și Ursul e un copil al codrului, deci Românul îi era unchi, au apărut asemenea tensiuni în familie încât totul s-a sfârșit tragic, și pentru Urs și pentru Român.

Un traseu: [N-am găsit]

Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii

Știrile sunt preluate ca atare de la sursele menționate.
Nu ne asumăm nici o responsabilitate pentru forma și conținutul lor.






© Copyright 1999-2019 www.alpinet.org