Alpinet Harti Montane Cluburi Montane IIC Salvamont
   Cauta      site gazduit gratuit de Alpinet.org - ghidul tau montan   
Ghid montan - Trasee in Muntii Baiului

Trasee in Muntii Baiului - Vf. Baiul Mare - Muntele Cumpatu - Sinaia
Timp necesar: 2½ - 3 ore Poteca nemarcata. Traseu de coborare, accesibil indeosebi vara si toamna.



Ascensiunile la vf. Baiul Mare se realizeaza mai lesnicios pe culmile aflate la nord si sud de Muntele Cumpatu, intrucit crestcrea in altitudine se face treptat. lata de ce consideram mai nimerita prezentarea traseului pe Muntele Cumpatu In sens invers, de la varf spre poale. Potecile care se desfasoara pe culmile sale ies in malul drept al Prahovei, in cartierul Cumpatu, in mai multe puncte.

Dupa ce de pe varful Baiul Mare s-a admirat panorama vasta a unei mari parti a Carpatilor de Curbura, de la muntii Ciucas (in NE) si Grohotis (E) pana la muntii Bucegi (V), Postavaru si Piatra Mare (N), de la culmile subcarpatice si defileul Prahovei de la Posada (S) pana la varfurile Neamtu si Paltinu (N) (vezi descrierea la traseul 18), se incepe coborirea spre Prahova, urmarind catre nord-vest si apoi catre vest una din nenumaratele poteci de oi care brazdeaza versantul nordic al muntelui. Nu se va cobori deci la drumul de culme (din estul varfului) care continua spre nord pana in saua Baiului, iar de aici pe valca Zamorei; el poate fi privit. Asadar, mergem spre nord-vest fie pe linia de culme, fie ceva mai jos (10-15 m), ocolind pe la nord varful cel mai inalt al culmii (1908 m). De la acesta, directia traseului se modifica spre stanga (vest), urmarind cumpana de ape dintre izvoa-rele Zamorei (N) si rapele de la obarsia Vaii Flele (S). Panta este aceentuata. Se intersecteaza sau se ocolesc mai multe varfuri secundare. Dupa circa 10 minute de la plecare ajungem pe varful cu inaltimea de 1815 m. De sub acesta se des-prind doua culmi - una spre sud-vest (culmea principala a Muntelui Cumpatu, aflata la 1650-1 750 in), iar alta catre nord-vest (culme mai joasa, cu Stana din Picior) - intre care se desfasoara mai multe vai secundare ce fonneaza obarsia bazinului Sipei. Traseul nostru urmeaza in continuare prima culme. Se coboara mai intii o panta inclanata la 30-400 (uneori cu grohotis) si o diferenta de nivel de aproape 100 m, dupa care poteca devine mai lata; in fata (catre SV) se profileaza vf. Cumpatu, la care trebuie sa ajungem. Lasam in dreapta bazinul Sipei si poteca ce se desfasoara catre nord aproape pe curba de nivel. Panta generala se indulceste, poteca pe care o urcam trece prin mai multe micro-depresiuni. Dupa 40-50 minute de la plecare ajungem pe varful Cumpatul, la 1651 m. Aici se impun citeva minute de relaxare, suficiente pentru a admira abruptul Bucegilor. Tot acum se va hotari directia pe care se va continua traseul, deoarece aici survine cea de a doua bifurcare. Se poate cobori direct catre vest, pe Plaiul din Mijloc, sau catre sud-vest, pe la Stana Mare.

Varianta pe Ploiul din Mijloc. La inceput, poteca este mai ingusta sau chiar lipseste. Se coboara spre vest, mai intai o panta aceentuata (circa 70-80 in diferenta de nivel), dupa care aceasta se atenueaza, poteca ocolind mai multe varfuri secundare. Dupa 10 minute de la reluarea drumetiei pe platou apare o stana aflata la 1 450 m inaltime. Continuam traseul spre vest, coborand usor inca 5-7 minute. Se intersecteaza drumul care leaga Stana Mica (aflata In nord) cu Stana Mare (se vede pe culmea din stanga) si care ocoleste obarsia vaii Tufa. Inca circa 200 m si se ajungc la marginea padurii, la Stana din Mijloc. Aici se pot lua informatii privind continuarea traseului. De la stana, poteca apuca spre dreapta (NV). La inceput (circa 20 minute), coborisul este aceentuat datorita pantei mai mari. Din multimea potecilor de vite se va alege cea mai lata. Treptat, drumul coteste catre dreapta (panta scade sub 15"), descriind o curba larga, dupa care se angajeaza pe un povanis timp de citeva minute. In continuare, poteca descrie mai multe bucle cu panta mica. Dupa aproape 45 minute de la plecarea de la stana se iese in drumul forestier care vine din bazinul Tufei si coboara catre vest (spre Zamora). Se urmeaza cu atentie soseaua catre Zamora (dreapta) aproape 200 m. Din ea se desprinde la stanga o poteca ingusta care trece printr-o poiana. Dupa inca 20 minute se ajunge la o static de releu. De aici se coboara (circa 10 minute) pe un drum pietruit aflat pe dreapta paraului Tufa, pe linga locuintele din capatul nordic al cartierului Cumpatu.

Varianta Stana Mare - plaiul Tufa. De pe vf. Cumpatu se coboara pe poteca spre stanga (S-SV). In zare, catre sud-vcst, aproape de margineapadurii, se zareste Stana Mare, pana la care sunt doua drumuri. In prima situatte se va coborl pe creasta urmarind indeaproape panorama dintre vf. Baiul Mare si vf. Piscul Cainelui si totodata bazinul superior al Vaii Rele (10 minute). La capatul sudic al crestei se va schimba brusc directia spre vest, luind ca reper Stana Mare. Coborisul este rapid (circa 100 m diferenta de nivel) si dureaza aproape 10 minute. In cea de a doua situatie se va urmari cu atentie una din potecile care se desfasoara catre sud-vest, pe sub creasta, pe linga o stana secundara. La inceput panta este mai rapida, dar treptat scade ca valoare. Dupa 15-20 minute se ajunge la stana, unde se pot capata informatii asupra potecii care va fi urmata.

In continuare, de la stana, se intra in padure. Drumul este lat, urmareste cumpana de apa, iar panta este usoara. Dupa 12-15 minute de la plecarea de la stana apare o noua bifurcatie. O poteca coboara catre vest (dreapta), in cartierul Cumpatu (circa 35 minute), iar a doua catre sud-vest (in fata), spre gara Sinaia. Se va continue traseul pe poteca mai lata dinspre sud-vest, pe linia cumpenei de apa. Frunzarul gros si obscuritatea padurii de fag impiedica urma-rirea lesnicioasa a drumului. De aceea se vor lua ca reper si semnele forestiere aplicate pe arbori (banda rosie simpla, neincadrata cu alb). La inceput, portiunile cu panta aceentuata altemeaza cu cele cu panta mai lina. Dupa 30-35 minute de la plecarea de la stana, poteca isi schimba directia spre stanga si coboara repede (timp de 10-15 minute) o diferenta de nivel de aproape 200 m. O noua bifurcatie, de unde se poate apuca pe doua directii. Catre sud-vest (stanga) se desfasoara o poteca ingusta care coboara rapid spre confluenta Vaii Rele cu Prahova in aproape 10 minute. Cealalta varianta urmeaza o panta mai

Una, dar mai lunga, orientata mai intii catre nord-vest (jumatate dreapta), apoi spre vest; se trece pe linga un izvor, pe sub linia de inalta tensiune, si se iese din padure in dreptul podului pe sub care trece soseaua care leaga cartierul Cumpatu cu gara. In dreapta, la baza versantului, se afla rezervatia de arini.

Autor: Mihai Ielenicz
Inscris de: Catalin Olteanu
Vizualizari: 2576, Ultima actualizare: Sambata, 25 Oct 2003



Legaturi cu Ghidul Montan:
Muntii BAIULUI  


O poza:
Ranile Muntelui, inscrisa de Mihaela-Alina Radu
Nici macar muntii nu sunt vesnici, fiind supusi in permanenta actiunii agentilor externi care le modeleaza aspectul, iar o dovada clara in acest sens o constituie si diversele forme de eroziune pe care le intalnim in drumetiile noastre. Ravene pe Culmea Steiasa Mica din Muntii Baiul Mare. In planul secund, Culmea Petru-Orjogoaia si Muntii Neamtului. Fotografie realizata in 30 august 2003.

Un articol: O tura in M-tii Baiului(3), inscris de Golopentia Dan -
O tura din Azuga pe Culmea Sorica pana in Vf. Urechea, cu coborare pe Plaiul Urechea si inapoi in Azuga. Cam 5 ore de mers efectiv in conditii de iarna, poteca era insa sparta.

Un traseu:
Comuna Traisteni-Valea Prislopului-Virful Baiul Mic


Obiectiv: sectorul central al Muntilor Baiului. Timp necesar: 4-4½ ore Traseu nemarcat. Usor de parcurs in orice anotimp.



Este un traseu mai lung (masoara circa 16 km), dar care asigura o ascensiune usoara la culmea principala a masivului, precum si legatura cu drumurile si potecile care coboara spre valea Prahovei, la Sinaia sau Busteni. O mare parte din el se desfasoara pe soseaua forestiera, astfel incit timpul necesar pentru aceasta actiune (ll/2-2 ore) se poate scurta prin folosirea masinilor care urca la punctele de exploatare a lemnului.

Traseul incepe din centrul satului Traisteni (de la restaurant), unde din soseaua judeteana (care se desfasoara pe valea Doftanei) se desprinde un drum forestier catre vest (stanga). Din acest loc, catre apus se deschide valea Prislopului, cu albia larga, cu numeroase despletiri si versanti inca bine impaduriti. In ultimul plan, in stanga, apare culmea golasa a Steiasci, cu varful Steiasa Mica (1624 in). Catre E-SE vedem o parte a albiei Doftanei, localitatea Traisteni, culmea Negrasului (stanga) si bazinul Ermeneasa. Dupa citeva minute de la inscrierea pe drumul forestier trecem peste podul de pe Doftana, loc de unde se poate urmari punctul de confluenta al albiei Prislopului cu aceasta (in stanga). Inca 100 m si din drumul forestier se desprinde in dreapta un altul care urca la gospodariile de pe deal. Noi continuam traseul pe drumul din lungul vaii. Treptat, panta creste ca valoare, insa ascensiunea continua sa fie lejera. Se lasa in urma ultimele case din localitate. Drumul isi schimba usor directia spre dreapta (V-NV), mentinindu-se la circa 30-40 m inaltime fata de albia Prislopului. Pe versant (in dreapta) se vad ravene, ogase, valuri de alunecari pe aproape intreaga suprafata despadurita. Dupa circa 30 minute de la plecare ajuhgem in dreptul confluentei cu valea Porcareata (bine impadurita), unde din nou directia drumului se modifica spre dreapta (nord). Se merge 10-15 minute printr-o frumoasa padure de fag, de unde se iese intr-o rariste. De aici poate fi zarit in ultimul plan Muntele lui Petru, varful principal iesind in evidenta prin forma conica. In continuare, pe aproape 4 km, drumul forestier se mentine pe stanga vaii, urcand sau coborand pante mici la baza unui versant partial despadurit; se trece pe linga unele amenajari forestiere (magazie, rampa de incarcare etc.). Pe dreapta vaii se vad bazinele de recep-tie, bine impadurite, ale torentilor care fragmenteaza versantul estic al culmii Steiasa Mare. Dupa 1¾ ora de la plecare ajungem la confluenta dintre paraiele Baiul Mare (in stanga) si Prislop (dreapta), loc marcat si de bifurcarea drumului forestier. Intre cele doua albii, la baza versantului, exista o cabana forestiera din spatele careia se poate urma o poteca prin padure, care urca ceva mai aceentuat pe culmea Baiu, la stana, si apoi la varful Baiul Mic (timp necesar- 2 1/2 ore). Prin deschiderea vaii Baiul Mare se zareste o parte din creasta Baiul Mare (la nord de varful principal).

Dupa un scurt popas se reia urcusul, urmarind drumul forestier ce merge in dreapta, pe valea Prislop, inca circa 3 km, mai intii spre nord (10 minute), apoi catre nord-vest. Se desfasoara pe stanga vaii, linga albie. Revarsarea apei a dus la degradarea drumului in mai multe sectoare. Aici exista insa o poteca pe la baza versantului. Drumul se incheie la confluenta dintre piraiele Baiul Mic (stanga) si Prislop (dreapta), care se scurg prin vai inguste, bine impadurite. Suntem la 1 150 m altitudine si dupa 21/2-3 ore de la plecare. De aici incepe urcusul pe culmea dintre cele doua vai. Se trece peste apa Prislopului si se urca poteca din fata, care suie prin padure. La inceput, ascensiunea este mai dificila, panta depasind 20 grade. Dupa 10-15 minute, inclinarea versantului devine ceva mai mica, iar poteca apare mai clara. Traseul prin padure dureaza 40-45 minute, interval in care se urca circa 250 m diferenta de nivel. La marginea padurii exista o stana. In dreapta, peste coroana arborilor, se vede varful Prislop, iar in NV Muntele lui Petru, cu mai multe ravc-ne (pe versantul sudic). Reluam traseul pe poteca de vite, prin pasune, urmarind linia de culme. Urcusul este la fel de dificil, intrucit panta depaseste tot timpul 25 grade. Dupa 5-10 minute se trece pe linga o stana mai mica; un ultim efort (20-25 m'nute) si se ajunge la poteca de pe culmea principala, pe care se pot zari stalpi cu marcaj. Pe masura apropierii de aceasta, orizontul se deschide, mai ales catre sud, est si nord. Pot fi observate: tra-seul strabatut, vaile inca bine impadurite Prislop si Baiul Mic, dincolo de care (in dreapta) apare vf. Baiul Mare, continuat in est de varfurile Steiasa Mare si Steiasa Mica. In stanga se desfasoara culmea si varful lui Petru, din care se desprind spre sud-est culmea Prislop (cu stana), iar spre est culmea Orjogoaia. In ultimul plan se zaresc Muntii Grohotis.

Din poteca de culme, traseul poate fi continuat spre nord-est (dreapta), urmarind marcajul peste culmea Orjogoaia pana in valea Doftanei (vezi traseul 16) sau spre S-SV (stanga), pe poteca marcata, pana in drumul ce trece prin saua de la nord de Baiul Mic. Aici, drumul se bifurca, marcajul continuind pe culmea Zamorei spre Busteni (vezi traseul 8). Pentru a ajunge la Baiul Mic se urca pe drumul din stanga citeva minute. De la varf se pot alege variante de coborire la Busteni sau Sinaia (vezi traseele 7 si 8).


 

Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii



© Copyright 1999-2008 www.alpinet.org