site gazduit gratuit de Alpinet.org - ghidul tau montan
Ghid montan - Trasee in Muntii Baiului
Trasee in Muntii Baiului - Predeal - Cioplea - Cabana Susai - Valea Azugii - Lacul Rosu (Gavan) - Vf. Paltinu - Pasul Predelus spre Sloeru - Marcusanu
Obiective: cabana Susai. Lacul Rosu, pasul Predelus. Timp necesar: 5½ -6 ore (pana la pasul Predelus). Marcaje: Cioplea-Susai (banda rosie); Susai-Lacul Rosu (triunghi rosu); Muntele Rosu-vf. Paltinu-Sloeru-Marcusanu (banda rosie). Accesibil indeosebi vara si toamna, pe timp senin.
Traseul strabate sectorul nordic al Muntilor Baiului si asigura legatura, in general, pe culme, intre vaile Prahovei, Azugii, Doftanei. Din pasul Predelus poate fi continuat spre Teleajen si statiunea Cheia. Se pleaca din gara orasului Predeal spre NE, urmarind timp de 30-40 minute soseaua care duce la hotelul si cabana Cioplea. Pe acest sector pot fi folosite si autobuzele care asigura legatura intre cele doua puncte. Pe parcurs, spre vest si nord, pot fi observate crestele nordice ale Bucegilor (indeosebi sectorul muntii Morarului-Buc-sani). culmile impadurite ale Crabucetelor Predealului, abruptul sudic al Muntilor Postavaru, despicatura Timisului si o parte din Muntii Piatra Mare. De la cabana Cioplea, drumul se desfasoara catre sud-cst (jumatate dreapta), coborand usor printr-o splendida padure de conifere (rezervatie silvica) timp de 7-10 minute, pana se ajunge intr-o poiana larga, in valea Puristoaca. Inainte de a intra in padure, pe dreapta drumului vedem un panou turistic pc care este prezentat in ansamblu traseul de creasta (banda rosie) care leaga regiunea Predealului de Muntii Ciucas (statiunea Cheia). Unele sectiuni ale drumului care va fi prezentat in continuare se desfasoara si pe marcajul banda rosie. De aceea este bine ca acesta din urma sa fie cunoscut (Predeal-Cioplea - Susai - saua Pietricica - vf. Andrei - vf. Paltinu - pasul Predelus - vf. Prisaca - vf. Urlatelu - vf. Zanoaga - vf. Bobul Mare - pasul Bratocea). Alaturi de banda rosie, pe arborii din padure apar si alte semne de marcaj (cruce rosie, cruce albastra, punct albastru) care leaga Predealul de obiective turistice din Muntii Piatra Mare sau de cabana Susai.
In poiana din valea Puristoaca, drumul pe care am coborat de la Cioplea isi schimba directia, desfasurindu-se catre vest si urmarind albia acesteia pe dreapta pana la soseaua nationala din Predeal. De altfel, acest traseu poate fi urcat intr-o a doua varianta, la Susai pe valea Puristoaca, avind ca punct de plecare podul C.F.R. (la sud de gara Predeal), intr-o ora. El este marcat cu cruce rosie, care apare mai des de la intrarea in padure (amonte de pirtia de schi). Din poiana de pe valea Puristoaca continuam traseul din bucla pe care o face drumul si unde exista un stalp de marcaj cu sageata (arata directia catre cabanele Susai si Piatra Mare). Se urca spre est pe o poteca lata, catre marginea padurii. Pe un stalp de marcaj apar traseele catre varful Piatra Mare prin Pietricica (punct albastru, 5 ore) si spre Cioplea (10 minute). In continuare, prin padure, panta devinc mai mare, urcusul este mai dificil, apar dublari si triplari ale potecii. Dupa inca 30 minute se ajunge aproape la 1 320 m inaltimc, pe creasta culmil care separa valea Limbaselului Mic (est) de bazinul superior al Puristoacei (vest). Poteca urmarita se intilncste cu alta ce vine din sud, dinspre cabana Clabucet-Plecare (cruce albastra, 1 ora si 30 minute pana la Girbova). De la intersectie, traseul continua in stanga, urcand catre nord-est prin padure, timp de circa 5 minute, pana la un stalp cu doua sageti (15 minute pana la cabana Susai - banda rosie si cruce albastra; 3-4 ore pana la Piatra Mare - cruce rosie). Urmeaza o noua modificare de directie catre est (dreapta), sectoarele cu panta usoara altemind cu pante ceva mai repezi; in dreapta, printre molizi, se vede drumul forestier de pe valea Limbaselului Mic. Se iese din padure intr-o poiana, in mijlocul careia se afla cabana Susai (1420 m). Au trecut 60 minute de la ple-carea din Cioplea si 2-2½ ore de la plecarea din Predeal pe valea Puristoaca. Se impune un popas pentru odihna si pentru a admira panorama care se deschide spre est si sud. Identificam citeva varfuri si culmi mai importante din Muntii Baiului. In fata se deschide valea impadurita a Limbaselului, care separa culmea Clabucetul Azugii (1 585 m; stanga, cu poiana mica si stana) de Clabucetul Taurului (1 519 m; dreapta, cu poiana si baliza); in dreapta, vf. Cocos (1478 m, impadurit); spre est, peste varfurile molizilor, apare o parte a culmii (cu pasune) ce coboara catre nord din varful Paltinu (1 899 m, ca o cupola); urmeaza saua Paltinu si trei varfuri ascutite, dintre care cel din mijloc (vf. Neamtu, 1923 m) atinge altitudinea maxima din regiunea prezentata. La dreapta (sud) de acestea se profileaza o culme cu aspect trapezoidal (Stevia, 1906 m), apoi o sa larga (la obarsia vaii Unghia Mica), dupa care urmeaza in sud-est culmea Rusului (semicirculara si cu ravena putemica pe mijloc) si varful semet al Unghiei Mari (1 847 m). Dincolo de acestea, spre sud, apar culmi mai joase (1550-1650 m) si impadurite pana aproape de creasta (Muntele lui Petru in stanga, vf. Cazacu in cen-tru si vf. Urechea in dreapta). In spatele lor mai pot fi zarite citeva inaltimi ce depasesc 1 700 m. Intre acestea se impune Baiul Mare, din care se desprinde spre vest Muntele Cumpatu. Prin des-chiderea Limbaselului, catre sud-vest, in ultimul plan, pot fi identificate cu usurinta citeva varfuri mai importante din estul Muntilor Bucegi (Costila, Caraiman, Jepii, Fumica, Varful cu Dor). Catre vest, printre crengile molizilor si brazilor, se recunosc culmea Cheii din Muntii Postavaru si o buna parte a crestei principale a acestuia.
De la cabana Susai se pot urmari mai multe trasee: poteca marcata cu band a rosie (din spa-tele cabanei spre saua Pietricica - vf. Paltinu); poteca marcata cu cruce albastra (traseu comun cu precedentul pana in saua Pietricica, apoi pe valea superioara a Azugii, de unde urca pe culmea de la N, unde se intilneste cu banda rosie in saua de la sud de vf. Andrei); poteca nemarcata ce pleaca spre sud, prin padure, pana in po-iana de pe vf. Clabucetul Azugii, de unde coboara in valea Azugii, in spatele pastravariei Limbasel; drumul forestier din lungul Limbaselului; poteca marcata cu triunghi rosu ce duce la Lacul Rosu (Gavan), iar de aici la cabana Rentea.
Reluam traseul propus. Poteca strabate spre est poiana Susai (triunghi rosu). Dupa citeva minute, ajungem la margineapadurii, de unde incepe coborisul spre albia Azugii, unde se ajunge dupa circa 30 minute. La inceput (8-10 minute), poteca foarte lata trece prin citeva poienite si are o panta lina, apoi coborisul devine mai sustinut, sectoarele cu inclinare de 30-35 grade altemind cu cele de 5-10 grade. Ultimele 3-5 minute apartin unei pante mari, pe care padurea este mai rara; aici, din drumul principal se desprind lateral poteci secundare. Se iese intr-o poiana strabatuta de drumul forestier si de albia Azugii, la o altitudine de 1 175 m. Pe malul stang al raului exista o banca pentru odihna si sageti indicatoare (spre cabana Susai si spre cabana Rentea pe la lacul Gavan, 4 ore). De linga banca, poteca se desfasoara prin poiana, catre nord (marcaje pe doi molizi grosi), apoi prin padure. Imediat, o sageata indica modificarea directiei spre est (dreap-ta). Poteca urca o panta mai mare timp de 7-10 minute, intra apoi intr-o rariste, taie o bucla a drumului forestier de pe Paraul Rosu (se vede In stanga creasta Pietrei Mari), suie taluzul drumului pe citeva trepte amenajate si apoi versantul pe o panta de 20-250. La capatul ei suntem la 1 320 m si la circa 20 minute de la plecarea din albia Azugii. In continuare, poteca lata urca domol printr-o padure de molid, trece prin citeva poienite, de unde poate fi zarita creasta sud-estica a Pietrei Mari. Dupa 40-50 minute de la plecare (1 460 m inaltime), directia traseului se schimba catre nord-est, intrind intr-o poiana larga, pe culme, in mijlocul careia se afla un observator de vanatoare. Din capatul celalalt al poienii, peste varfurile molizilor, spre sud si vest, vedem abruptul estic al Bucegilor (intre varfurile Fumica si Bucsoiu), apoi o parte a crestei Pietrei Craiului si abruptul sud-estic al Muntilor Piatra Mare. Spre sud-est se pot urmari bazinul de obirsie al Retevoiului, varfurile Turcu (1833 m), Paltinu (1 823 m), Neamtu (1 923 m). Unghia Mare (1 847 m), iar in spate Baiul Mare.
In continuare, poteca urca usor timp de 10- 15 minute pe linga un pilc de conifere, strabate o
poiana (pe dreapta se vede im observator do vanatoare), trece treptat sub nivelul culmii si intra in padure, schimbindu-si directia catre est (dreapta). Se ajunge la cabana de vinatoare Lacul Rosu dupa aproape 3½ ore de la plecarea din Cioplea. Se recomanda un popas si alimentarea cu apa de la izvorul din spatele cabanei, intrucit in continuare pe traseu sursele de apa sunt mai rare, iar debitul lor mult mai mic. De la cabana, poteca foarte lata se desfasoara aproape in curba de nivel, mai intii spre est, apoi catre sud-est, trece pe stanga culmii (la nord), iar dupa 700-800 m pe dreapta, ocoleste doua varfuri secundare ale culmii Retevoi, dupa care incepe sa coboare catre sud-est (jumatate dreapta). Intalnim un stalp cu sageti care indica 100 m pana la lacul Gavan (Lacul Rosu), dar in realitate distanta este ceva mai mare. Lacul Rosu este un ochi de apa circular format intr-o mica depresiune de culme, cu adincime sub 1 m. De jur-imprejur, o poienita. De aici, marcajul triunghi rosu coboara in stanga (spre nord) in valea Azugii, de unde urca la Clabucetul Mare si la cabana Rentea in circa 21/2 ore. Doua sageti indica si timpul necesar pentru deplasare spre cabanele Cioplea si Rentea.
Reluam traseul din poienita de pe malul Lacului Rosu, urmarand in dreapta o poteca nemarcata care trece pe la sudul lacului. Ea intra in padure si iese dupa citeva minute la stana de pe Muntele Rosu. In continuare se mentine la limita dintre padure si pasune, ocolind bazinul de receptie al vaii Lacul Rosu. Dupa 10 minute de la plecarea de la lac se intilneste drumul ce urca din valea Azugii pe Piciorul Boului. De aici, traseul urmareste poteca (mai slab conturata) ce suie spre est, dind roata bazinului paraului Turcu. Urcusul e mai dificil, datorita pantei mari. Cei aproape 70 m diferenta de nivel sunt parcursi in circa 10 minute. Poteca ocoleste varful si iese intr-o sa aflata la obirsiile Azugii si ale paraului Turcu. Aici se deschide o panorama frumoasa in toate directiile, ceea ce impune un scurt popas. Spre nord vedem bazinul de receptie al vaii Azugii si vf. Tigai apoi (la nord-est) mai intii valea Doftanei Ardelene, iar in ultimul plan valea Tarlungului, pe care poate fi observata o fisie din lacul de acumulare Tarlung. Mai la dreapta se impun crestele Ciucasului (varful principal in centru), prelungite in nord prin Coltii Nitrii, iar la sud culmea Bratocea, terminata cu Coltii Bratocei. In fata Muntilor Ciucas mai apar doua varfuri partial impadurite (la N Dungu, iar la S Tesla) care domina cu 300-400 m culmile ce coboara spre Tarlung. La dreapta Muntilor Ciucas, in ultimul plan, se disting culmea Gropsoarele (mai inalta) si vf. Zaganu (in dreapta), iar in fata lor culmea tesita a Muntelui Bobul. Intr-un plan mai apropiat remarcam obarsia vaii Turcu, dominata in stanga de vf. Turcu, apoi virfurile Neamtu, Rusu, Unghia Mare, Baiul Mare; spre sud-vest, privirea urmareste vaile ce coboara spre albia Azugii, cotul acesteia la sud de vf. Clabucetul Azugii, dincolo de care se impun vf. Cazacu si ampla fatada estica a Bucegilor; spre vest apar poiana Susai, vf. Cocos, Clabucetul Taurului, cabana Clabucet-Plecare, Muntii Piatra Craiului, iar in zilele senine citeva varfuri din Muntii lezer. In sfirsit, la nord-vest, dincolo de Clabucetele Predealului, deosebim un mic sector din depresiunea Brasov si abrupturile muntilor Postavaru si Piatra Mare. In sa este reintilnit marcajul banda rosie care vine din nord, de la vf. Tigai. El este aplicat pe stalpi, la distanta mare. Poteca este ingusta, de aceea se impune sporirea atentiei.
Reluam drumetia urcand spre sud un varf secundar al culmii Turcu (in 7-10 minute), dupa care mergem aproape in curba de nivel pe la nord-est de vf. Turcu, pana in saua Turcu, dintre acesta si vf. Paltinu. De aici, privind spre nord, poate fi observata si culmea Rentea. In continuare, poteca ocoleste varful Paltinu, intersectind doua ravene (in prima exista un izvor cu debit mic). Dupa inca 15-20 minute se ajunge in saua Paltinu (dintre vf. Paltinu si vf. Neamtu), unde se deschide o frumoasa perspective asupra bazinului Musitei si pasului Predelus, dincolo de care se impune Muntele Sloeru-Marcusanu (versanti impaduriti si largi platouri cu pasune la partea superioara); catre SE apar Muntii Grohotis. Din sa se poate merge spre sud, peste vf. Neamtu, la vf. Rusu, cu posibilitati de coborire spre valea Azugii sau spre valea Doftanei (prin bazinul Musitei). De linga stalpul cu marcaj (banda rosie), traseul marcat coboara insa pe versantul sudic al vf. Paltinu (la 100-150 m sub varf), intersectind mai multe ogase. Dupa 10-15 minute se ajunge pe piciorul Predelus, pe care se va cobori pana in pas (se ajunge dupa inca 30 minute). Aici se intalneste drumul care face legatura dintre vaile Doftana si Doftana Ardeleana. Marcajul continua prin padure spre Muntele Sloeru - Marcusanu, pe care-l ocoleste pe la sud, iar de acolo spre Muntele Babes si pasul Bratocea. Din pasul Predelus, urmarind drumul care coboara in lungul Doftanei, putem ajunge dupa circa 8 km in bazinetul Valea Neagra, unde, la nevoie, se poate innopta intr-una din cabanele forestiere.
Autor: Mihai Ielenicz
Inscris de: Catalin Olteanu Vizualizari: 2576, Ultima actualizare: Sambata, 25 Oct 2003
Nici macar muntii nu sunt vesnici, fiind supusi in permanenta actiunii agentilor externi care le modeleaza aspectul, iar o dovada clara in acest sens o constituie si diversele forme de eroziune pe care le intalnim in drumetiile noastre. Ravene pe Culmea Steiasa Mica din Muntii Baiul Mare. In planul secund, Culmea Petru-Orjogoaia si Muntii Neamtului. Fotografie realizata in 30 august 2003.
La inceputul lunii am parcurs un traseu premiera in Muntii Baiului. Traseul, a fost de cca. 9 ore si in ciuda vremii nefavorabile( ceata, ploaie) ne-am atins toate obiectivele.
Obiective: valea Azugii, pastravaria Limbasel, Muntele Susai. Timp necesar: 3½ - 4 ore . Drum forestier: poteca spre cabana Susai (marcaj - triunghi rosu, in ultima parte).
Este un traseu usor de parcurs atit din aval in amonte (plecand din orasul Azuga), cit si invers (coborand de la cabana Susai). El poate fi utilizat partial pentru ascensiuni in Muntii Neamtului, la varfurile- Paltinu, Neanitu, Stovia, Husu, Unghia Mare, Cazacu etc. Se pleaca din statia de autobuz de linga biserica din centrul orasului, catre est, urmarind soseaua care strabate localitatea pe aproape 2 km. Pcntru turistii care nu doresc sa viziteze orasul, intrarea in trascu se va face de la statia finala a liniei de autobuz aflata in margineade est a orasului Azuga. Inainte de plecare se impune un scurt tur de orizont in care se pot urmari: spre sud culmea impadurita Sorica; in SV, prin. deschiderea Prahovei, peste creasta cu molizi a Clabucetului Baiului, o parte din abruptul Bucegilor Intre Jepi si Costila; catre est, albia raului Azuga si vf. Rusu; la nord, deasupra caselor, apare Plaiul lui Mos Mihai, ce coboara din Clabucetul Taurului si care spre Azuga se termina cu un versant cu panta mare, impadurit cu molizi si pini. Inaintam spre est, prin oras, lasam pe dreapta fabrica de postav, fabrica de bere, intreprinderea de vinificatie, iar pe stanga cea mai mare parte a zonei rezidentiale a orasului. Totodata, catre vest, dispar treptat din cimpul privirii Jepii si Caraimanul, dar se deschide o perspectiva frumoasa asupra sectorului superior al vaii Cei'bului, Coltii Morarului, vf. Bucsoiu. Dupa aproape 30 minute de la plecare suntem la capatul estic al orasului. Spre sud (dreapta) se vad versantii impaduriti ai vaii Urechea, ale carei izvoare se afla sub varful omonim. In ultima parte a traseului, drumul asfaltat continua cu o sosea forestiera. La confluenta cu Limbaselul (principalul afluent de pe dreapta raului), drumul se bifurca. O varianta urca spre nord, in lungul Limbaselului, pana la cabana Susai. Poate fi utilizat la incheierea ex-cursiei, pentru intoarcere la Azuga (1 ora si. 30 minute). Cea de a doua varianta se desfasoara catre nord-est, urmarind albia Azugii. In amonte de confluenta, pe stanga drumului, se afla pastravaria Limbasel, ale carei instalatii si bazine pot fi vizitate. De asemenea, din spatole pastravariei se poate urca pe poteca, prin padure, la plaiul si stanele de pe varful Clabucetul Azugii (2-21/2 ore; suis anevoios in prima parte).
Continuam traseul pe valea Azugii; dupa circa 15 minute, directia se schimba catre est. In ultimul plan, la limita superioara a padurii, vedem vf. Rusu, iar catre sud (in dreapta) un varf acoperit aproape in intregime de padure (apartine culmii Unghia). Se depaseste apoi confluent a cu paraul Cazacu, la obarsia caruia se observa varful cu acelasi nume (despadurit). La el se poate ajunge pe valea Cazacu, pe o poteca. Dupa cateva minute, albia Azugii si drumul descriu un cot larg catre sud, iar un piriias de pe dreapta face o cascada de 3-4 m inaltime pe un prag format din mamo-calcare dispuse aproape vertical. O noua schimbare de directie catre NE pana la confluenta cu paraul Frumoasa, unde albia Azugii se largeste foarte mult. Suntem la capatul a 90 minute de la plecare si se poate face un mic popas. Spre sud, pe valea Frumoasa, urca un drum forestier (circa 3,5 km). Din el, spre est, pe poteca, se poate ajunge la vf. Unghia Mare si vf. Rusu.
Continuam traseul pe valea Azugii. Timp de 30 minute strabatem un sector mai ingust al vaii si destul de bine impadurit. La confluenta cu paraul Unghia Mica (pe care exista amenajari hi-drotehnice), drumul isi schimba directia catre nord. De aici, valea se largeste foarte mult. Se trece printr-o suita de poienite cu flori multicolore, cu molizi si brazi tineri. Catre sud se poate urmari profilul ascutit al vf. Unghia Mare, iar spre vest versantul estic al Clabucetului Azugii. In albia Azugii exista praguri amenajate pentru cresterea pastravilor. La confluenta cu paraul Stevia, pe dreapta, in padurca de conifere, se vede silueta unei cabane silvice. Aici, catre dreapta (est), pe valea Steviei, urca la vf. Neamtu un drum forestier si o poteca.
Inca 25-30 minute, traseul continua pe drumul de linga albia raului, care se mentine mai intai pe stanga, apoi pe dreapta acestuia; valea se ingusteaza, iar padurca devine mai deasa; se trece pe linga citeva baraci, se depaseste confluenta cu paraul Rosu, de linga care se poate urca pe poteca, pe culmea Retevoi, la cabana de vinatoare Lacul Rosu. In continuare, pe valea Azugii, dupa inca 40 minute, se ajunge intr-o poiana unde se intilnesc semne de marcaj turistic (triunghi rosu) care due spre stanga la cabana Susai, iar spre dreapta la Lacul Rosu. Catre nord, drumul forestier continua la obarsia Azugii.
Dupa citeva minute de odihna la margineaalbiei Azugii sau pe banca de pe dreapta drumului se reia traseul spre stanga la cabana Susai, pe poteca mai lata indicata cu marcaj turistic (triunghi rosu). La inceput panta este aceentuata si necesita efort, apoi survin patru altemante de sectoare cu inclinare mai mica si mai mare. Poteca se strecoara printr-o frumoasa padure de conifere, apoi prin poienite din care, peste varfurile arborilor, catre nord-vest, pot fi zarite crestele Postavarului si Pietrei Mari. Dupa 30-40 minute si dupa ce se parcurge o diferenta de nivel de circa 200 m se intra intr-o poiana ceva mai lar-ga, din care se iese pe culme; in mijlocul aces-teia se afla cabana Susai. Aici exista citiva stalpi de marcaj cu sageti pe care sunt inicate traseele ce pot fi urmarite: cruce albastra spre Clabucet-Plecare (2Vi ore) (traseul 12); cruce rosie, banda rosie spre Predeal, prin Cioplea (11/4 ora); cruce rosie catre Piatra Mare (31/4 ore).
De la cabana se poate cobori si spre orasul Azuga, urmarind drumul pietruit care pleaca de la sud vest de aceasta, pe sub vf. Cocosului, pe valea Limbaselului. Indiferent de varianta aleasa, se impune ca in momentele de repaus sa se realizeze un scurt tur de orizont spre est, sud si sud-vest (vezi traseul 13).
