A Paşte Fericit

Înscrisă de: Daniela Ursu
A     Paşte     Fericit
Data publicării: : 17 Apr 2011, vizualizări:: 1676
Localizare geografica: România, Muntii CEAHLAU, Varful Toaca
Album (slideshow): Monografii
Descriere: Am călătorit împreună aproape un veac prin Ceahlăul drag nouă, pe când poienile-i erau vaste şi pline de stâne, pe când Piatra cu Apă era doar o poliţă golaşă numită Piatra cu Apă, pe Poliţele cu Crini pline de zadă pe care zburdau mioarele până în buza prăpăstiilor de deasupra Fundului Ghedeon şi unde păstorii se odihneau doinind şi privind spre satele natale, pe când platoul era o întindere aproape lină şi fără jnepeni, pe când Ocolaşele nu erau vârfuri, ci doar nişte ocoale pe care păşunau şi pe unde îşi mânau ciobanii oile, încât şi astăzi, neobosiţi, încă ne-am dori să ştim cum arăta acest munte, nu numai la jumătatea în secolul XX sau pe la sfârşitul secolului XIX, ci şi mai înainte. (Nu sunt o specialistă în domeniu, dar cred că prezenţa lacului de acumulare o avut o influenţă anume asupra transformărilor suportate în ultimele decenii de acest munte). Despre existenţa celor două lacuri pe terasa superioară a Ceahlăului astăzi nu mai ştie nimeni nimic… O referire la prezenţa lor a fost făcută de preotul arheolog C-tin Matasă în volumul "Palatul Cnejilor", Ed. Cartea Românească, Bucureşti 1935, pag. 9, unde cita dintr-un hrisov de la 1641 a lui Vasile Lupu "Am miluit pe călugării de la Sfânta mănăstire Pionul care s’a chemat mai înainte schitul lui Silvestru a lor drept hotar şi s’a hotărât cu semne începând din malul Bistriţei […] până la obârşia Răpciuniţei tot în sus, pe deasupra Fântânelelor prin Panghia în sus în vârful Ceahlăului într’un lac, din lac prin ocolaşele Ceahlăului drept în turnul Budului […] ” Mult mai târziu, după 13 ani de studii aprofundate şi în teren, un alt cercetător îşi nota în însemnările sale: "Prin tasare nivală, la nord de Bâtca lui Ghedeon, s-au format în depozitele eluviale două microdepresiuni care au funcţionat ca lacuri până acum 400-500 de ani. (Perimetrul celui de al doilea lac a fost descoperit şi delimitat prin sondaje)." - după cum reiese şi din schiţa pe care a întocmit-o în anul 1973. Transhumanţă în Ceahlău, foto: Constantin Panaite - 1984, scanare: Ionuţ Panaite, prelucrare foto şi creare colaj: Daniela.
Daniela Ursu - Galeria personală
Bookmark and Share
Galeria Foto Alpinet
Claudiu-Mircea Birliba Claudiu-Mircea Birliba, Joi, 21 Apr 2011, 23:18

Lacurile au disparut, in anii '50 nu existau sau cel putin o sursa demna de incredere imi povestea ca la coborararea de pe Ocolasul Mare pe Batca lui Ghedeon prin 1957 mai exact nu era urma de lac sau de vreo balta, jnepeni insa erau pe Ocolasul Mare destul de multi, pana spre cabana Dochia. Cam din zona cabanei Dochia, pe Lespezi si pana la Meteo nu preau erau jnepeni.
Si totusi exista o mica balta, aproape de Ocolase dar care nu poate fi numit lac, undeva unde se aduna apa.

Daniela Ursu Daniela Ursu, Joi, 28 Apr 2011, 21:50

Aşa e, dinspre Dochia până la Toaca nu erau jnepeni. Prin anii ’80 au circulat câteva cărţi poştale cu aceste locaţii, cărarea era lată şi bine conturată, dar nici urmă de jnepeni.
Domnul Panaite spunea că exista ceva între Ocolaş şi Bâtca Ghedeon, "aproape de izvorul de pe lângă bâtcă", dar tot cam la dimensiunile unei bălţi, unde se opreau ciobanii şi se adăpau oile, dar care, tot din explicaţiile domniei sale, ori a secat ori din care rădăcinile jnepenişului pe-atunci în expansiune s-au alimentat însetate. Eu până la izvorul acestui izvor nu am ajuns, în sensul că nu l-am identificat şi localizat cu precizie, dar plimbându-mă prin acele părţi, am traversat / parcurs o zonă în care terenul era foarte moale, mustea de apă cam ca în Poiana Vesuri, deşi nu era sezonul ploios.

Mulţumesc pentru comentariu. Este una din cele mai dragi mie imagini mai vechi. Poate pentru că nu am amintiri legate de întâlniri cu atâtea mioare… Păşteau fericite! - cel puţin aşa văd şi simt eu privind fotografia.
Domnul să le dea poieni de Lumină şi lor - merită să-i amintim: Moş Cerbu "primul care a încropit un fel de bordei cu pereţi din piatră pe la 1880"; ciobanul V. Chirilă, "om la 88 de ani în 1958"; baciul Udrea întâlnit de Vasile Alecsandri "la o stâncă", ciobanul Dumitru Savu din satul Izvorul Alb, "cunoscătorul versantului estic al Ceahlăului", ciobanul Dragomir Găină din satul Ceahlău, "cel mai bun cunoscător al versantului nord-vestic şi sudic, umblând cu oile de la 14 ani până la 83 de ani, Dumitru Butunoi, I. Chirilă, D. Paleu, Gh. Budacă, N. Ciubotaru şi nu în ultimul rând, ciobanii care au dat numele celor trei (din şase) Poliţe Cu Crini, Pârhan, Cozma şi Prună.

Claudiu-Mircea Birliba Claudiu-Mircea Birliba, Vineri, 29 Apr 2011, 10:40

Hristos a inviat!
Sa-i amintim si pe Ilie Ciucanel (cu legenda Cununii zimbrului), pe Dandu Ion ce batut mult Piatra Sura si de la care ne-a ramas o legenda cu un haiduc, Balan pe numele lui, pe ciobanul Ion Calistru, pe Grigore Radutu zis a Cucului, sa ne amintim de tarla Oltenilor si de jgheabul lui Olteanau, neam de ciobani, probabil al fel ca neamul lui Marcoci, de jgheabul lui Marcoci si de vrednicul cioban Leon Marcoci care inca acum cativa ani mai traia si de alti ajutori de ciobani care inca mai traesc si azi si care ne asteapta cu povestile lor. Si pe multi altii care cu siguranta le-am intalnit numele printre stanci, printre resturile de stana. Toate astea le aflam din cartile regretatului doctor Iacomi fara de care nu puteam sa visam si sa reconstituim sentimental si la nivel de Inima trecutul Ceahlaului. Pentru ca Ceahlaul nostru atat de drag inseamna o Inima uriasa care bate si care ne asteapta sa-i simtim pulsul.

Daniela Ursu Daniela Ursu, Vineri, 29 Apr 2011, 11:16

Cu-Adevărat a Înviat!
Încă o dată mulţumiri pentru aducerile aminte.
O precizare deosebit de importantă: schiţa suprapusă peste fotografie nu aparţine şi nu a fost întocmită de dr. Iacomi.

De Dandu Ion nu ştiu prea multe. Zici că a bătut mult P. S.?
Hmm... Am avut şi am trăit impresia că Piatra Sură este/a fost guvernată nu de un haiduc, ci de un şaman.

Claudiu-Mircea Birliba Claudiu-Mircea Birliba, Vineri, 29 Apr 2011, 11:30

Poate o fi fost vreun solomonar.:) Sa nu radem prea mult, vorba unui prieten: sa bem pentru solomonari!
Am mai auzit eu de la unu sau de la altul de solomonarii astia dar m-am pus bine cu ei, am papuci de-ai lor.:)

De Dandu Ion gasesti in cartea scrisa de dr Iacomi si de Sanda Nicolau, Ceahlaul in spiritualitatea romaneasca, Cluj Napoca 1955; eu am dedus ca a batut PiatraSura, atata timp cat se afla in Poiana Lacului pe Bistra si incepea la ceas de seara fiertul laptelui pentru cas si mai ales ca stia o legenda din Piatra Sura.

Daniela Ursu Daniela Ursu, Vineri, 29 Apr 2011, 11:36

Dacă Ion Dandu ştia legenda şi a transmis-o mai departe, la tine a ajuns? La mine nu!
Mulţumesc.:-)

Claudiu-Mircea Birliba Claudiu-Mircea Birliba, Vineri, 29 Apr 2011, 11:39

Citez din aceeasi lucrare amintita:
"Demult de tot, traia un haiduc aici pe Bistra, avand el culcusul cand in Piatra Sura, cand in Obcina Lacurilor. Ba mai ajungea si-n culmea Pangaratilor, incolo spre Gheorgheni. Era om tare voinic, urias de statura, avea o palma ca de urs si ca sa-i inspaimante pe cei ce cautau sa-l prinda, punea palma lui unsa cu gloduri sau cu var pe trunchiul copacilor in lungul cararilor strabatute de el si ortacii lui. Cand oamenii de prin sate vedeau palma aceea mare pe vreun brad sau pe o stanca, stiau ca Balan e prin imprejurimi"

Daniela Ursu Daniela Ursu, Luni, 2 Mai 2011, 9:16

Da, mi-aduc aminte că mi-ai pomenit cândva de o (povestire despre o) întâlnire cu un solomonar. Nu prea am adăugat-o atunci pe lista convicţiunilor şi posibil ca mine, au ignorat-o şi alţii.
Am dat crezare legendelor, am acceptat toponimele, am strâns mărturii despre sihaştri, pustnici, am adunat nume şi am comemorat păstorii.
M-am întrebat de ce despre aceste lacuri nu s-a vorbit şi nu s-a amintit nimic. Oare pentru că nu erau suficiente dovezi sau numărul celor care ştiau despre ele era infinitezimal iar aceste persoane nu puteau fi considerate credibile şi mărturiile lor verosimile?
S-a acceptat şi s-a mers numai pe linia că Ceahlăul este un munte sacru şi că vrăjitorii / solomonarii / şamanii n-au ce căuta printre cei sfinţi? Despre Ceahlău s-a tot pomenit că a fost muntele vechilor daci, eu însămi am prezentat toponime de acest fel, iar cercetările arheologice din unele zone subalpine au confirmat complexe de locuire daco-gete şi fragmente de ceramică lucrată manual.
Eugen Agrigoroaiei, definind casta lor ca fiind moştenire dacică, spune că solomonarii din tradiţia folclorică sunt rezultatul unui "proces de zeificare a sacerdotului", el considerându-i pe aceştia nişte „preoţi initiaţi”. La fel, Traian Herseni crede că tagma solomonarilor ar proveni din ordinul monastic al dacilor, ktistai, deoarece locuiau "în locuri solitare, în păduri sau aproape de lacurile montane".
Dar cum lacurile au dispărut iar Wikipedia e pentru unii îndoielnică…

Daniela Ursu Daniela Ursu, Luni, 2 Mai 2011, 14:17

Ar rămâne de stabilit originea, oarecum neclară până acum, a toponimelor Lacuri/Lacurilor.

Profilul din schiţa inserată de mine este, conform punctelor cardinale, unul estic, deci cu vedere dinspre malul Bistriţei, zonă centrală, a satelor, de ex. Buhalniţa- Rugineşti. Dar nu putem şti cu certitudine dacă din aceleaşi locuri se vedeau lacurile şi acum 500 de ani. În partea opusă, extrema dreaptă şi dincolo de sigla Alpinet şi de Poienile Stânele/Stănile, întâlnim Obcina Lacurilor şi numit de unii "Lacu" sau cum începe să fie trecut pe hărţi, "pârâul Lacului". Numele acestuia este pârâul Cintelnic, afluent al Bistrei Mari, de la obârşie până la confluenţă el fiind limita vestică a P. N. Ceahlău.

Cum au ajuns aceste denumiri acolo e greu de precizat. Nu speculăm, ci căutăm adevăruri care ne îndreptăţesc să ducem mai departe aceste toponime ori să le păstrăm intangibile.

Zona Lacurilor, bătută în lung şi-n lat de mine, este împădurită, probabil aşa a fost şi la începutul sec. XX ţinând cont de exploatările forestiere existente, uşor decopertată în partea NV a ei din pricina unor doborâturi cauzate de o zăpadă udă din februarie acum 4 ani, actualmente în refacere neasteptat de bună. Nici urmă de lacuri ori bălţi! Terenul este pietros, nicidecum apos, pe care să mustească apă, iar toate pâraiele/apele curg şi se scurg spre valea Bistrei (Mari).
"Opcina" desemna acea "culme, coamă a munţilor, care continua lanţul de munţi de la un pisc la altul şi pe care se putea umbla cu carul". Obcina noastră este învecinată şi cu altele, dar imposibil de străbătut astăzi cu carul, ci numai cu TAF-ul - dar să nu dăm idei!

Tot de la Porucic, pag. 25 citire, "obcinǎ şi obscinǎ" defineau "cumpena [sic!] apelor în munţi şi în regiunea dealurilor" - am citat.
Mă întreb dacă (nu aşa încărcată de vegetaţie precum e azi) Obcina Lacurilor nu era cumva singurul punct, printre singurele zone cu deschidere, vedere sau belvedere spre cele două lacuri existente pe terasa superioară sau cu alte cuvinte spus, 'locul de unde se zăresc/văd/vedeau/luceau lacurile'.

Daniela Ursu Daniela Ursu, Miercuri, 11 Mai 2011, 16:05

O precizare în plus: Am folosit în descriere numele/cuvântul "Panghia" şi nu Panaghia - nu este o eroare de tastare din partea-mi, ci am preluat identic şi la fel după cum era scris şi în citatul la care am făcut referirea.

Galeria Foto Alpinet
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii
Comentarii înscrise de Daniela Ursu
[1-20] [21-40] [41-60]<  61-80 din 1657
  > [81-100] [101-120] [121-140] >>
FotografieComentariuData
Pădurea fermecată
Adrian Herghelegiu
26 Oct
Când muntele te întâmpină cu porţile deschise
Daniela Ursu
Mulţumesc pentru răspuns şi pentru completări.
Toate cele bune, mereu!
16 Oct
Întâlnire
Claudiu-Mircea Birliba
Hm... Daca lumina e din belşug, nici la peste 180 nu folosesc trepiedul. Are motor incorporat ptr. autofocus şi mi se pare de 10 ori mai luminos decât obiectivul kit.
3 Oct
Întâlnire
Claudiu-Mircea Birliba
Nu ştiam că ai Tamron. Cum te împaci cu el?
3 Oct
Obcina Lacurilor
Paul Airinei
Piatra Mocilor am văzut-o şi eu, dar parcă aveam nevoie de o 'confirmare' :-) mai ales că tot ce ţine 'de după' Tulgheş face parte din aria ta de cercetare.
30 Sep
Trasee neumblate
Paul Airinei
Bine că nu sunt trasee, că umblate sunt!
De pe Vf. Bâtca Savu (1245, 5 m) spre est privind, perpendicular ai Turnul lui Budu - ceea ce nu se vede, deci ai trecut de 1250 m. alt. Culmea din planul II este Piciorul cu Strunjile, pentru că de pe Vf. Strunjilor (1318 m.) spre est perpendicular privind, ai în faţă Gardul Stănilelor.
29 Sep
Aproapele meu
Paul Airinei
Mai e mult de mers până să afli un răspuns.
29 Sep
Obcina Lacurilor
Paul Airinei
În 'linie' dreaptă (imaginară), pe o axă N -> S, de la Obcina Lacurilor până la Vf. Bâtca Savu - fără G. Earth, ci ochiometric şi din teren - e o distanţă foarte aprox. egală cu cea dintre Vf. Toaca şi Bâtca Ghedeon. Ca atare - şi părerea mea, desigur - alt. la care te aflai este puţin-puţin peste 900 m., culmea din faţă este Piciorul Păltinişului, după ea şi la baza ei este satul Pintic - ce aparţine evident de comuna Tulgheş - şi-abia după a doua culme, cu vârfurile (de la stg. la dreapta) Preluca Mare (1088, 2 m.), Pitu (1039 m) şi încă vreo două al căror nume nu-l ştiu e vederea spre Tulgheş.
29 Sep
loc de nunta
tavi coroiu
Uimitoare atmosferă!:-o
27 Sep
Pădurea de sare
Daniela Ursu
Depinde şi de organismul fiecăruia.
Mina Cacica e un loc modest în care trebuie investit. De la intrare te izbeşte un miros puternic de petrol ori motorină. (Deşi gazdele spun că "aşa miroase sarea cu adevărat".) E atât de persitent şi simţi că te urmăreşte. Şi nu-i rezişti. Cele două doamne cu care eram, după o oră prezentau simptome specifice intoxicării. La fel, şi fetiţei mele i-a fost puţin rău. Eu am rezistat eroic vreo opt ore până când şi organele mele interne s-au revoltat.
22 Sep
Bacalaureat la istorie
Daniela Ursu
Emoticonul nu era el tastat, ci închiderea parantezei.
22 Sep
Bacalaureat la istorie
Daniela Ursu
În niciun caz.
Din punctul meu de vedere, cele mai solide istorisiri despre Baia le-am aflat din Marele Dicţionar Geografic al Romîniei, alcătuit şi prelucrat după Dicţionarele parţiale pe judeţe de preşedintele Societăţii pentru Învăţătura Poporului Romîn, directorul Institutului Geografic al Armatei şi directorul Muzeului Naţional de Antichităţi, Bucureşti, 1898, pag. 197-201. (Minunate pagini, dacă le-ar fi aici locul, aş spicui câte ceva din ele…)
Cea mai bizară poveste pe care am aflat-o anul acesta a vizat un alt lăcaş, nu cel din imagine: Biserica Albă nu mai este albă-albă deloc. Tocmai a fost pictată… Şi ce semnificaţie să mai aibă apelativul pe care-l are? Nu departe, la fel şi Putna, e acum împodobită-n fresce.
22 Sep
Când muntele te întâmpină cu porţile deschise
Daniela Ursu
Mulţumesc pentru comentarii!

Şi nici fiu nelegitim?
Din câte ştiu, conform unor istorici şi data a fost contestată, aceştia susţinând că Bogdan al II-lea a murit după 17 octombrie 1451.
22 Sep
Soarele străluceşte sau sunt eu?
Daniela Ursu
Nu de colegii de aici m-aş fi ferit eu, ci de plagiaţi.
Alpinetul este printre cele mai durabile comunităţi virtuale din România. Pentru unii dintre noi, prima care a intrat în suflete şi ultima care iese din minte când închidem Internetul. Aici e locul unde cei mai mulţi dintre colegi au debutat sau şi-au cultivat aptitudinile de fotografi, scriitori, montaniarzi, alpinişti, ghizi montani sau unde cei mai puţin dintre noi - şi printre ei mă număr şi eu - care-au jurat loialitate camaradului!...
20 Sep
Citadelă, adăpost al meu...
Daniela Ursu
Se cuvine să fac o precizare neaşteptat de adevărată:
Imaginea din partea sus a acestui colaj NU ESTE din anul 1976!
Probabil şi persoana din Bicaz care mi-a pus-o la dispoziţie s-a înşelat în privinţa anului. În cazul de faţă este vorba de o fotocopie (tocmai de aceea si calitatea slabă a detaliilor) alb-negru realizată după fotogravura sepia din colecţia Alex. Maidlinger, 1932.
Pentru a nu mai avea niciun dubiu am comparat fiecare centimetru al celor două fotografii alb-negru şi sepia.

Alese mulţumiri colegului Claudiu Bîrliba, care de ziua mea, mi-a făcut cadou originalul!:-)
20 Sep
Pe - acasă . . .
Mircea Ordean
Bună Mircea! Poţi să mă ajuţi cu ceva informaţii despre A(lex). Maidlinger?
20 Sep
Soarele străluceşte sau sunt eu?
Daniela Ursu
Dragă prietene Corneliu, pe Facebook lucrez sub acoperire, de aceea Eu Sunt (numai) Daniela. Am declarat, de câte ori am avut ocazia, că urăsc site-ul şi prozelitismul lui agresiv de "socializare", faptul că nu pot comenta/corecta unele fotografii dacă nu sunt "prietenă" cu autorul lor sau dacă el nu e în lista mea de prieteni şi tot aşa. Şi nici nu m-am răzgândit.
Am vizualizat mii de fotografii de pe două reţele de socializare şi am avut neplăcuta surpriză să văd în galeria unor "fotografi" imagini ce aveau în colţul din dreapta jos sigla Alpinet şi, însoţite de o grămadă de aprecieri nemeritate, fotografii realizate de Mihai-Ian Nedelcu, Sorin Untu, Bogdan Balaban şi cele mai multe ale lui Ioan Panaite. Pentru a le comenta a trebuit să-mi creez cont.
Cam tot din aceleaşi motive am adaugat la rândul meu o semnătură proprie pe fotografiile pe care le postez.
18 Sep
Piscul Berbecului
Paul Airinei
@Adrian: Q. E. D.
15 Sep
Piscul Berbecului
Paul Airinei
Bănui că nu este o întrebare capcană pentru un cunoscător al acestei creste. Răspunsul îl puteţi avea privind aici:
http://alpinet.org/main/foto/showfoto_ro_item_63100.html
14 Sep
Biserica ”dela Palat”
Daniela Ursu
6 Sep
Comentarii înscrise de Daniela Ursu
[1-20] [21-40] [41-60]<  61-80 din 1657
  > [81-100] [101-120] [121-140] >>
©Proiectul Alpinet 1999 - 2021